Estimările globale arătau că peste 57 de milioane de oameni trăiau cu o formă de demență în 2021, iar numărul este în creștere pe măsură ce populația îmbătrânește.
“Demența începe în picioare, nu în creier” – avertismentul unui neurochirurg
De ce „încep picioarele” să trădeze declinul cognitiv
Mersul nu este doar o mișcare automată. El implică rețele complexe dintre lobii frontali, cerebel, trunchiul cerebral, sistemul vestibular și propriocepție. Atunci când apar pași mai mici, ezitări la pornire, balans redus al brațelor ori dificultăți la întoarcere, corpul poate semnala că ceva nu funcționează optim în comunicarea dintre mușchi și creier.
Semne timpurii pot fi surprinse chiar din ritmul mersului și din modul în care ne păstrăm echilibrul de la o zi la alta.
Numeroase cercetări au observat o asociere între încetinirea mersului și un risc mai mare de declin cognitiv. În plus, forța picioarelor – în special a coapselor – s-a corelat în unele studii cu un volum cerebral mai bine conservat la vârstnici. Aceste date nu spun că demența este cauzată de picioare, ci că schimbările din mers pot fi printre primele indicii vizibile că „circuitele” cognitive se modifică.
În viața de zi cu zi, semnale utile sunt: dificultatea de a te ridica din scaun fără sprijin, urcatul/coborâtul scărilor mai lent, senzația că te „trage” un picior sau nevoia de pauze dese la trasee scurte. Observarea acestor detalii, la tine sau la o persoană dragă, merită discutată cu medicul de familie sau cu un specialist.
Ce poți face acum: mișcare și obiceiuri care susțin creierul
1) Mersul zilnic – 15–30 de minute în ritm confortabil, de preferat în aer liber. Ritmul constant și varierea traseului antrenează atât corpul, cât și orientarea spațială.
2) Forță pentru picioare – exerciții simple, acasă: genuflexiuni la marginea scaunului, ridicări pe vârfuri, fandări scurte lângă un sprijin. 2–3 serii a câte 8–12 repetări, în zile alternative, pot ajuta la menținerea masei și puterii musculare.
3) Echilibru – stai pe un picior 10–20 de secunde (alternând), mers „pe linie” cu călcâi la vârf, sau ridicări lente ale genunchilor. Siguranța primează: lucrează lângă o masă, un perete sau cu o persoană alături.
Somnul adecvat, controlul tensiunii arteriale, renunțarea la fumat, alimentația de tip mediteranean, socializarea și antrenamentul cognitiv (citim, învățăm, rezolvăm jocuri de logică) susțin în ansamblu sănătatea creierului. Micile schimbări constante cântăresc mai mult decât eforturile sporadice.
Poți folosi o „fișă a mersului” personală: notează de 1–2 ori pe săptămână cât faci până la magazin, dacă te simți stabil pe teren denivelat și cât de des ai nevoie să te oprești. Observarea evoluției în timp ajută la decizii realiste.
Atenție! Dacă apar brusc amețeli, căderi, slăbiciune marcată, tulburări de vorbire sau vedere, solicită imediat evaluare medicală. Simptomele acute pot indica probleme care necesită intervenție rapidă.
Mișcarea nu e un „maraton” zilnic. Mulți oameni încep cu câteva minute de plimbare, exerciții scurte pentru picioare și pauze active în casă. În timp, picioare mai puternice pot însemna un mers mai sigur – iar un mers mai sigur oferă mai multă autonomie și oportunități de a-ți menține mintea antrenată prin activitățile de zi cu zi.
