Potrivit presei germane, în cursul anului trecut peste o mie de români și bulgari au primit decizii de suspendare sau retragere a unor ajutoare sociale în orașe precum Duisburg, Gelsenkirchen, Dortmund și Hagen.
Unde s-au făcut cele mai multe tăieri și cum au fost evaluate dosarele
Statistici locale indică faptul că cele mai numeroase cazuri au fost consemnate în Duisburg și Gelsenkirchen, unde sute de persoane au rămas fără anumite beneficii în urma reevaluării situației lor. Măsuri similare s-au aplicat și la Dortmund, în vreme ce la Hagen numărul dosarelor a fost mai redus.
Fiecare caz a fost analizat individual, spun autoritățile, pe baza veniturilor declarate, a gradului de integrare pe piața muncii și a respectării regulilor care guvernează dreptul de ședere. Evaluările au avut în vedere dacă sprijinul financiar este justificat și dacă situația profesională reflectă o activitate reală și sustenabilă.
Un exemplu frecvent invocat vine din Gelsenkirchen, unde administrația locală aplică criterii stricte privind raportul dintre veniturile obținute din muncă și costurile de trai. Dacă suma câștigată nu demonstrează o integrare efectivă pe piața muncii, accesul la anumite beneficii poate fi restrâns.
Reguli, consecințe și dezbaterea din jurul ajutoarelor
Cetățenii Uniunii Europene au, în principiu, aceleași drepturi sociale ca cetățenii germani. Totuși, legislația permite intervenția autorităților atunci când se constată că persoana nu își poate susține existența prin muncă ori nu mai îndeplinește condițiile pentru menținerea dreptului de ședere. În anumite situații, pe lângă suspendarea plăților, poate fi decisă și retragerea dreptului de rezidență, urmată de o eventuală solicitare de părăsire a teritoriului german.
Reprezentanți ai administrațiilor locale susțin că măsurile urmăresc să împiedice folosirea sistemului social drept sursă principală de venit, în absența unei implicări reale pe piața muncii. În plan politic, tema rămâne sensibilă: la Hagen, edilul a arătat că regulile europene actuale pot considera „angajată” o persoană chiar dacă lucrează foarte puține ore săptămânal, cerând criterii mai clare și un prag minim de activitate profesională pentru acordarea sprijinului financiar.
Pe de altă parte, autorități recunosc nevoia economiei germane de forță de muncă venită din alte state ale Uniunii, inclusiv din România și Bulgaria. Tensiunea apare atunci când imigrația este percepută ca fiind motivată exclusiv de accesul la prestații sociale, în timp ce presiunea asupra bugetelor municipale rămâne ridicată, cu cheltuieli anuale de ordinul milioanelor de euro pentru asistența socială.
În orașele menționate, administrațiile continuă verificările și reevaluările dosarelor, punând accent pe situația profesională, veniturile declarate și respectarea dreptului de ședere, astfel încât sprijinul să ajungă la persoanele care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege.
