Liderul de la Kremlin afirmă că Rusia este dispusă să participe la o „anchetă obiectivă”, cu condiția ca autoritățile din România să pună la dispoziția experților ruși fragmentele recuperate de la sol.
Putin susține că, până la efectuarea unei expertize tehnice, nu poate fi stabilită proveniența exactă a dronei. El a invocat precedentul unor episoade în care, potrivit afirmațiilor sale, drone aparținând Ucrainei ar fi traversat alte state europene, de la Finlanda la Polonia și prin țările baltice, insinuând că o situație comparabilă s-ar putea regăsi și în cazul aparatului prăbușit pe teritoriul românesc.
Ce susține Kremlinul despre drona căzută
Mesajul central al lui Vladimir Putin este că stabilirea vinovăției trebuie să pornească de la analiza resturilor. În viziunea sa, lipsa unei expertize complete lasă deschisă discuția privind originea aparatului, iar interpretările publice ar trebui amânate până la concluzii tehnice ferme.
„Nu au fost cercetate resturile acestei drone. Nimeni nu poate spune ce proveniență are un aparat de zbor sau altul până nu este realizată expertizarea acelui aparat de zbor. Noi știm că au zburat și prin Finlanda drone ucrainene și în Polonia și prin țările baltice au zburat tot drone ucrainene. Atunci prima reacție a fost exact ca cea de acum din România”
„Nu au fost cercetate resturile acestei drone. Nimeni nu poate spune ce proveniență are un aparat de zbor sau altul până nu este realizată expertizarea acelui aparat de zbor. Noi știm că au zburat și prin Finlanda drone ucrainene și în Polonia și prin țările baltice au zburat tot drone ucrainene. Atunci prima reacție a fost exact ca cea de acum din România”
Prin această formulare, președintele rus își structurează apărarea pe două niveluri: pe de o parte, solicitarea materialului necesar unei expertize („fragmentele” dronei); pe de altă parte, trimiterea la presupuse precedente care ar susține ipoteza unei origini alternative. În plus, el leagă tonul reacțiilor publice din prezent de reacțiile inițiale înregistrate în alte state atunci când au apărut incidente similare.
În plan procedural, Kremlinul transmite că se declară dispus la cooperare dacă primește acces la probe. Mesajul este formulat ca ofertă de colaborare, dar și ca presiune pentru transferul de informații și piese, pe care le consideră esențiale pentru un diagnostic tehnic concludent.
Reacții europene și solicitările către autoritățile române
În aceeași intervenție, Putin a respins aprecierea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, conform căreia episodul de la Galați ar reprezenta „o nouă limită” depășită de Moscova. Liderul rus a susținut că oficialul european nu ar fi examinat personal resturile aparatului, subliniind încă o dată ideea că fără o expertiză directă nu pot fi trase concluzii definitive.
Pe fond, șeful de la Kremlin a sugerat ca autoritățile române să transmită datele strânse la fața locului și, eventual, componente din drona prăbușită, pentru ca Moscova să poată rula propria analiză. El a prezentat această cerere ca pe un pas necesar unei verificări tehnice complete și „nepărtinitoare”.
Retorica folosită urmărește să deplaseze accentul dinspre acuzațiile politice către un demers tehnic: expertizare, trasabilitatea pieselor, confruntarea rezultatelor. În paralel, invocarea survolurilor atribuite Ucrainei în alte zone ale Europei funcționează ca argument auxiliar pentru a justifica solicitarea de probe și pentru a introduce, în spațiul public, posibilitatea unei alte piste.
„Anchetă obiectivă”, „fragmente”, „expertiză” – acestea sunt cuvintele-cheie pe care Putin le repetă pentru a delimita terenul discuției. Dincolo de disputa politică, el propune o schemă procedurală care, susține, ar lămuri proveniența aparatului prin dovezi tehnice, nu prin declarații. Rămâne esențial modul în care vor fi gestionate componentele recuperate și cât de rapid vor fi implicate laboratoare capabile să stabilească traseul și tipologia dronei.
În prezentarea sa, liderul rus ancorează incidentul de la Galați într-un cadru mai larg de episoade regionale, menite să sugereze că reacțiile inițiale pot fi înșelătoare înaintea unei analize științifice. Solicitarea explicită de acces la resturi și insistența asupra expertizei arată direcția pe care Moscova dorește să o imprime investigației.
