Președintele Nicușor Dan l-a desemnat, duminică dimineață, pe Adrian Veștea pentru funcția de prim‑ministru, după ce Eugen Tomac și‑a depus mandatul. Anunțul a declanșat reacții imediate în interiorul coaliției și în rândul partidelor parlamentare.
Reacțiile liderilor PNL
Ilie Bolojan, care ocupă funcția de prim‑ministru interimar, a transmis o poziție fermă după nominalizarea lui Veștea. Bolojan a calificat decizia drept una care pune în discuție coeziunea formațiunii și a subliniat responsabilitatea conducerii în gestionarea crizei interne.
Ciprian Ciucu a avut o replică dură la rândul său, arătând nemulțumirea față de modul în care s‑a produs schimbarea. În discursul său public, Ciucu a evoc at tensiuni interne și a cerut explicații privind motivele care au condus la demisia lui Eugen Tomac la doar o zi după prezentarea programului de guvernare.
„Un act ostil, o evidentă încercare de rupere a PNL” — acesta este citatul păstrat din reacțiile publice care reflectă severitatea criticilor interne.
Pozițiile celorlalte forțe politice
De partea cealaltă, AUR a anunțat clar că nu va susține un eventual guvern condus de Veștea, motivând această decizie prin lipsa unei baze de încredere și prin faptul că negocierea unei majorități stabile rămâne incertă.
Din partea PSD, senatorul Daniel Zamfir a fost printre primii care au comentat nominalizarea, exprimând rezerve față de stabilitatea viitoarei administrații și avertizând asupra riscului unei guvernări fragile în lipsa unor acorduri clare între partidele coaliției.
De asemenea, reprezentanți ai USR au reacționat cu îngrijorare, subliniind necesitatea respectării angajamentelor programatice și a unei proceduri transparente în cadrul coaliției. Un senator USR a atras atenția asupra faptului că schimbările bruște în conducere pot afecta implementarea măsurilor asumate anterior.
Contextul acestei schimbări este marcat de demisia surprinzătoare a lui Eugen Tomac, care și‑a depus mandatul la scurt timp după ce și‑a prezentat programul de guvernare. Nominalizarea lui Adrian Veștea deschide astfel o nouă rundă de negocieri politice în vederea asigurării unei majorități parlamentare și a validării în Parlament.
Următoarele zile vor fi decisive pentru clarificarea unei formule guvernamentale care să obțină votul de învestitură; până atunci, partidele continuă schimbul de declarații și tactici politice.
Rămâne de urmărit cum vor evolua discuțiile interne ale formațiunilor implicate și ce compromisuri vor fi acceptate pentru a asigura funcționarea executivului în perioada următoare.
