Pe data de 16 august, creștinii ortodocși îi prăznuiesc, în fiecare an, pe Sfinții Martiri Brâncoveni.
Aceștia au fost Constantin Voievod cu fiii săi, Constantin, Ştefan, Radu, Matei şi sfetnicul Ianache.
Sărbătoarea este trecută cu cruce neagră în calendar, o zi care simbolizează credința în Dumnezeu.
Fiind o sărbătoare importantă, tradiția spune că, în această zi, nu se spală.
De asemenea, pe 16 August este ziua Cercurilor Sfintei Mării
Acum se tocmesc pândarii pentru vii şi se leagă, prin magie, ciocul păsărilor pentru a nu prăda viile.
Doar în această zi specială, se mai pot culege flori de câmp şi flori de leac, care se pun la icoana Preacuratei, apoi sunt bune de leacuri şi descântece. Superstiţia spune că dacă înfloresc trandafirii imediat după Sfânta Maria, va fi o toamnă lungă.
Importanța Sfinților Martiri Brâncoveni
Martirii Brâncoveni nu au fost alții decât domnitorul Constantin Brâncoveanu și fii săi, Constantin, Ştefan, Radu, Matei, alături de sfetnicul Ianache. În jurul voievodului Constantin Brâncoveanu există legende care susțin cât de mult a încurajat educația.
Constantin Brâncoveanu a domnit în Țara Românească, între anii 1688 și 1714, având una din cele mai lungi domnii din istoria principatelor române.
Acesta a avut rolul de protector al tiparului şi şcolilor din Muntenia şi din Transilvania, a transformat şcoala de la Sfântul Sava în „colegiu public pentru pământeni şi străini’ și a adaptat programa școlară după modelul instituțiilor se învățământ superior.
Constantin Brâncoveanu a ctitorit multe biserici şi mănăstiri, între care: bisericile de la Potlogi şi Mogoşoaia, Mănăstirile Hurezi şi Brâncoveni, Biserica „Sf. Gheorghe Nou’ din Bucureşti, unde odihnesc sfintele sale moaşte.
În plus, acesta a tipărit numeroase cărţi în limbile română, greacă, slavonă, georgiana şi arabă, cu ajutorul lui Andrei, viitorul mitropolit Antim Ivireanul, pe care l-a adus de la Istambul.