Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) avertizează că ar putea iniția o acțiune în instanță împotriva Guvernul României, după modificările aduse proiectului bugetar pentru anul 2026. Judecătorii instanței supreme susțin că există riscul să nu fie asigurate fondurile necesare pentru plăți deja scadente.
Cum arată alocările bugetare pentru 2026
Alocările propuse pentru Înalta Curte de Casație și Justiție includ:
- 5,02 miliarde lei la categoria credite de angajament
- 4,99 miliarde lei ca credite bugetare
Ambele capitole vin cu majorări semnificative față de execuția preliminată pentru 2025:
- creștere de +49,95% la creditele de angajament
- creștere de +49,16% la creditele bugetare
Aceste sume ar urma să acopere atât funcționarea curentă a instanței supreme, cât și obligații financiare ajunse la termen.
Amendamentul care a schimbat structura bugetului
În comisiile reunite de Buget–Finanțe, un amendament susținut de mai multe partide politice — Partidul Social Democrat, Partidul Național Liberal, Uniunea Salvați România și Uniunea Democrată Maghiară din România — a redirecționat 1 miliard de lei din fondurile ÎCCJ către 30 de primării cu restanțe la proiecte derulate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Inițiatorii au justificat această măsură prin necesitatea deblocării unor investiții locale. Totuși, pentru instanța supremă, această realocare înseamnă o reducere a resurselor disponibile pentru anul 2026.
Deși, la nivel general, bugetul pare mai mare comparativ cu 2025, schimbarea structurii resurselor afectează direct cheltuieli deja asumate — de la drepturi salariale până la alte plăți prevăzute de lege.
Mesajul ferm al judecătorilor ÎCCJ
Conducerea Înalta Curte de Casație și Justiție susține că situația actuală nu este un caz izolat, ci face parte dintr-o tendință care ridică semne de întrebare privind respectarea principiilor statului de drept.
Judecătorii au transmis că au pregătite instrumente juridice pentru a obține sumele necesare, inclusiv sesizarea instanțelor de contencios administrativ, în cazul în care obligațiile bugetare nu sunt respectate.
Mesajul transmis de instituție este unul ferm, sintetizat prin ideea că „legea nu este opțională”, ceea ce indică o posibilă escaladare a tensiunilor dintre puterea judecătorească și executiv.
Ce urmează în disputa bugetară
În paralel, dezbaterile privind proiectul de buget continuă în Parlament, iar instituțiile implicate pot utiliza căile legale pentru a-și susține pozițiile.
Din perspectiva Înalta Curte de Casație și Justiție, întârzierile sau reducerile care afectează plăți stabilite prin lege intră în conflict cu principiile de stabilitate și previzibilitate bugetară.
Astfel, tensiunile dintre Înalta Curte de Casație și Justiție și Guvernul României ar putea continua, în funcție de modul în care vor fi soluționate alocările bugetare și obligațiile financiare asumate pentru anul 2026.
