Noi detalii din ancheta DIICOT privind rețeaua de azile ilegale coordonată de Viorel Pașca conturează imaginea unui sistem în care persoane vârstnice, bolnavi psihic și oameni fără familie ar fi fost exploatați ani la rând. Interceptările telefonice, declarațiile investigatorilor sub acoperire și mărturiile adunate de procurori indică lipsa asistenței medicale, administrarea haotică a tratamentelor și refuzul de a solicita intervenția ambulanței în cazul unor pacienți aflați în stare gravă. Viorel Pașca și celelalte persoane cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție până la o hotărâre judecătorească definitivă.
Procurorii susțin că peste 3.300 de persoane vulnerabile au trecut prin centrele ilegale în aproape două decenii
Potrivit DIICOT, activitatea rețelei ar fi început în anul 2006, în mai multe localități din județul Bihor, printre care Holod, Dumbrava, Ceica și Tinca. Anchetatorii susțin că în imobile administrate de Viorel Pașca și de apropiați ai acestuia erau cazate persoane fără adăpost, vârstnici, oameni cu dizabilități și bolnavi psihic, trimiși inclusiv de instituții ale statului pe baza unor anchete sociale.
În documentele dosarului se arată că, în lipsa unor locuri disponibile în sistemul public, autoritățile apelau la aceste centre, deși ele nu aveau acreditare și nici licențe pentru furnizarea de servicii sociale. Procurorii estimează că, în decurs de 17 ani, peste 3.300 de persoane au trecut prin aceste adăposturi.
Anchetatorii susțin că erau acceptate cu prioritate persoanele care aveau pensii, indemnizații sau alte venituri ce puteau fi încasate de rețea. În schimb, cei despre care se aprecia că nu puteau genera beneficii financiare ar fi fost refuzați sau trimiși înapoi instituțiilor care îi transferaseră.
Interceptări halucinante! Ambulanța nu era chemată nici în timpul crizelor de epilepsie
Printre probele aflate la dosar se numără mai multe convorbiri telefonice interceptate de anchetatori. Una dintre ele, din 17 august 2025, surprinde o discuție despre o femeie care căzuse în baie, lovitura fiind atât de puternică încât distrusese obiecte din încăpere.
Potrivit procurorilor, Viorel Pașca a cerut ca femeia să fie pusă în pat, interesându-se doar dacă este conștientă. După ce interlocutorul i-a spus că aceasta face crize de epilepsie, reacția consemnată în stenogramă a fost: „No, las că îi trece! Bine!”
La doar câteva minute distanță, o altă conversație avea ca subiect un pacient care trecea, la rândul său, printr-o criză de epilepsie. Procurorii redau răspunsul atribuit lui Pașca: „Amu pentru epilepsie, ce, să cheamă ambulanța?! (…) Că i-o trece!” Chiar și după ce interlocutorul a insistat asupra gravității situației, acesta ar fi continuat: „Păi o să îi treacă iar! Ce o fi, o fi!”
Anchetatorii consideră că aceste convorbiri indică o atitudine de neglijență față de starea de sănătate a beneficiarilor centrelor.
Un alt element important din dosar îl reprezintă declarațiile investigatorilor sub acoperire. În februarie 2026, unul dintre aceștia a asistat la o discuție izbucnită după ce mai mulți beneficiari nu își primiseră tratamentul.
Conform proceselor-verbale întocmite de procurori, persoana responsabilă de administrarea medicamentelor era analfabetă, însă reușea să recunoască tratamentele „după culoarea cutiilor”. Investigatorii susțin că aceasta nu știa să citească sau să, iar distribuirea pastilelor se făcea exclusiv pe baza memoriei vizuale.
Tot în cadrul aceleiași documentări, procurorii notează că nu existau registre medicale în care să fie consemnate orele administrării tratamentelor, fișe medicale complete sau o evidență clară a afecțiunilor cronice ale beneficiarilor.
Anchetatorii mai arată că, în unele centre, aproximativ 40 de persoane erau îngrijite de un singur angajat, care trebuia să le hrănească, să le spele și să le administreze medicamentele.
Tratamente fără consultații și intervenții medicale întârziate
Potrivit DIICOT, există și interceptări care arată că unor pacienți li se administrau medicamente fără consult medical și fără prescripție.
Într-o convorbire din august 2025, un colaborator îi solicită unei persoane medicamente pentru tensiune destinate unui beneficiar care avusese valori crescute ale tensiunii arteriale în ziua precedentă.
O altă stenogramă, din decembrie 2025, surprinde o discuție între o îngrijitoare și un medic despre starea unei femei diagnosticate cu demență. După descrierea simptomelor, medicul recomandă administrarea unui paracetamol și solicită ca ambulanța să fie chemată doar dacă starea pacientei nu se îmbunătățește în următoarele două ore, cu suspiciunea unui infarct miocardic.
DIICOT susține că rețeaua funcționa sub acoperirea unei asociații care pretindea că oferă servicii sociale și medicale, în timp ce scopul real era obținerea de venituri din pensiile, indemnizațiile și donațiile destinate beneficiarilor.
Potrivit procurorilor, prejudiciul estimat depășește 13 milioane de lei. În urma perchezițiilor efectuate la sfârșitul lunii iunie, Viorel Pașca, alături de membri ai familiei sale și alte persoane, a fost reținut în dosarul care vizează constituirea unui grup infracțional organizat și trafic de persoane. Procurorii au solicitat arestarea preventivă, iar cercetările continuă pentru stabilirea întregii activități a rețelei și a tuturor persoanelor implicate.
