Viorica Dăncilă a vorbit despre o discuție telefonică pe care ar fi avut-o, în anul 2019, cu Angela Merkel. Fostul premier al României susține că, la acea vreme, cancelarul Germaniei i-ar fi cerut sprijinul pentru proiectul Nord Stream 2, conducta destinată transportului de gaze rusești către Germania. Dăncilă afirmă că a refuzat solicitarea, invocând interesele de securitate ale României și relația cu partenerii strategici.
Dialogul tensionat dintre Viorica Dăncilă și Angela Merkel
Potrivit fostului premier, discuția ar fi avut loc în perioada în care se afla la Strasbourg. Viorica Dăncilă spune că a fost anunțată că Angela Merkel dorește să vorbească direct cu ea, iar în timpul convorbirii fostul cancelar german i-ar fi cerut să susțină introducerea proiectului Nord Stream 2 pe agenda Consiliului.
ULTIMA ORĂ! Și-a anunțat DEMISIA din PNL…
INCREDIBIL! O femeie a fost prezentată, ani la rând, drept medic la un post TV unde recomanda…
Știre de ultimă oră! Rareș Bogdan a fost…
Tribunalul București a decis! Adrian Veștea REVINE în…
„Eram la Strasbourg și mi s-a comunicat că doamna cancelar al Germaniei dorește să vorbească cu mine. Dumneaei mi-a spus: «Bună ziua, sunt Angela Merkel, cancelarul Germaniei». I-am răspuns: «Bună ziua, sunt Viorica Dăncilă, premierul României». Mi-a spus: «Doamnă prim-ministru, avem un interes special pentru Nord Stream 2 și vă rog să puneți acest proiect pe masa Consiliului». I-am răspuns: «Doamnă cancelar, nu pot să fac acest lucru. Aș lua o decizie împotriva partenerului strategic și, mult mai important, aș lua o decizie care ar afecta România din punctul de vedere al securității»”, a povestit Viorica Dăncilă.
Fostul premier susține că Angela Merkel ar fi insistat
Viorica Dăncilă afirmă că, după refuzul său, Angela Merkel ar fi devenit vizibil iritată și ar fi încercat să sublinieze greutatea funcției pe care o deținea. Fostul premier spune că, în ciuda presiunii, și-a menținut poziția și a refuzat să susțină proiectul.
„Atunci s-a enervat și mi-a spus: «Doamnă prim-ministru, știți cu cine vorbiți? Sunt Angela Merkel, cancelarul Germaniei». I-am răspuns: «Da, știu. Iar eu sunt Viorica Dăncilă, premierul României, iar răspunsul meu este tot nu»”, a mai relatat Dăncilă.
„Nu voiam să iau o decizie care ar fi afectat România”
Fostul premier a explicat că a considerat proiectul Nord Stream 2 sensibil din punct de vedere strategic, mai ales în contextul securității regionale. Dăncilă susține că nu putea accepta o solicitare care, în opinia sa, ar fi putut afecta interesele României.
Aceasta a mai precizat că, după încheierea convorbirii, atmosfera din încăpere ar fi fost una tensionată, iar cei prezenți nu ar mai fi spus nimic. Dăncilă spune că se aștepta la reacții din partea Germaniei, însă susține că acestea nu au apărut.
Apariție într-un top al celor mai puternice femei
Viorica Dăncilă a povestit că, la scurt timp după acest episod, a fost surprinsă să afle că a fost inclusă într-un clasament al celor mai puternice femei din lume. Fostul premier susține că apariția în acel top a venit neașteptat, mai ales după discuția tensionată pe care spune că a avut-o cu Angela Merkel.
„S-a încheiat convorbirea. În încăpere nu mai vorbea nimeni, pentru că era plină de oameni. M-am așteptat să existe reacții. A doua zi, într-un cotidian, a fost publicat un clasament al celor mai puternice femei din lume, în cadrul căruia fusese încadrată și doamna Angela Merkel. Am fost surprinsă să văd că m-au clasat pe locul al treilea și că nu a existat nicio reacție negativă la adresa mea”, a declarat Viorica Dăncilă.
Ce a fost Nord Stream 2
Nord Stream 2 a fost un proiect energetic construit pentru transportul gazelor naturale din Rusia către Germania, printr-o conductă submarină amplasată pe sub Marea Baltică. Proiectul, evaluat la aproximativ 11 miliarde de dolari, a fost finalizat în 2021, însă conducta nu a devenit operațională.
Punerea în funcțiune a proiectului a fost blocată în contextul războiului din Ucraina și al sancțiunilor impuse Rusiei. Nord Stream 2 a fost, de-a lungul timpului, un subiect controversat la nivel european, fiind criticat de mai multe state care au considerat că proiectul ar fi crescut dependența energetică față de Rusia.
