În fiecare an, pe data de 27 decembrie, în cea de-a treia zi a sfântului Crăciun, ortodoxia română prăznuiește cu evlavie pe Sfântul Ștefan, primul martir creștin condamnat la moarte de autoritățile iudaice din Ierusalim. Sărbătoarea aduce cu sine și multe tradiții păstrate cu sfințenie de-a lungul vremii.
Condamnat la moarte prin lapidare
Istoria spune că Sfânul Ștefan a fost unul dintre cei şapte bărbaţi ”plini de Duh Sfânt şi de înţelepciune”, aleşi de către apostoli pentru a îndeplini calitatea de diaconi. Fiind unul dintre ucenicii lui Iisus Hristos, Ștefan îl urma pretutindeni şi asista la faptele sale.
Fiind ales să îi conducă pe diaconi, Sfântul Ştefan a fost numit Arhidiacon, intrând astfel în atenţia fariseilor, care erau nemulţumiţi de faptul că predica în public învăţăturile lui Iisus. La scurtă vreme după începerea misiunii sale de diacon, a fost adus în faţa Sinedriului, fiind acuzat de blasfemie faţă de Moise şi de Dumnezeu.
Întrebat de acelaşi Caiafa care îl judecase şi pe Iisus cum răspunde acuzării, Sfântul Ştefan a ţinut o lungă cuvântare, acuzându-i, la rândul său, pe cei ce îi doreau moartea:
“Cum au fost părinţii voştri aşa sunteţi şi voi! Pe care dintre prooroci nu i-au prigonit părinţii voştri? Şi au ucis pe cei care au vestit mai dinainte sosirea Celui Drept ai Cărui vânzători şi ucigaşi v-aţi făcut voi acum. Voi care aţi primit Legea întru rânduieli de la îngeri şi n-aţi păzit-o!” (Faptele Apostolilor VII, 51-53). Sfântul Ştefan a fost găsit vinovat de blasfemie şi condamnat la moarte prin lapidare.
Se împart mucenici cu miere și nucă
Potrivit unei vechi tradiții, în ziua Sfântului Ștefan oamenii care au probleme de sănătate sau care se judecă și nu reușesc să termine procesele, să aducă în casele lor o icoană sfințită a Sfântului. De asemenea, în această zi se aduce ofrandă celor plecați dintre noi, iar pachetele cu mâncare se împart și persoanelor tinere, care poartă numele de Ștefan.
În multe zone din Muntenia s-a păstrat și acum tradiția coacerii unor pâini, numite simbolic Pâinicile lui Ștefan. Realizate dintr-un aluat asemănător cu cel pentru cozonac și unse cu miere, pâinicile în forme rotunde amintesc de pietrele cu care a fost ucis Sfântul Ștefan. Acestea se împart copiilor săraci, după ce sunt sfințite la biserică.
Tot de Sfântul Ștefan s-a păstrat obiceiul de a fi împărțiți mucenici cu miere și nucă, ce au rolul de a aminti de moartea mucenicească a primului martir creștin. Pentru a avea spor în casă și sănătate atât noi cât și familia, Sfântul Ștefan trebuie cinstit cum se cuvine prin fapte bune, această zi fiind și cea în care toată lumea trebuie să se împace. Tradiția ne spune că de ziua Sfântului Ștefan nu trebuie să mergem în locuri izolate, care ne pot pune viețile în primejdie.
