Cristian Pomohaci a fost reținut de polițiștii mureșeni după ce a fost acuzat de viol cu un minor și hărțuire sexuala. La perchezițiile efectuate la casele deținute de fostul preot, oamenii legi au găsit o suma impresionată.
De unde avea atât de mulți bani Cristian Pomohaci. Suma uriașă găsită de polițiști la percheziții
În jur de 2 milioane de euro bani cash avea Pomohaci în mai multe imobile deținute de el. Fostul preot și interpret de muzică populară Cristian Pomohaci a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Mureș la un an de închisoare cu suspendare pentru evaziune fiscală în urmă cu mai mult timp. Decizia a venit după mai mulți ani de anchete și procese care au scos la iveală modul în care acesta a administrat veniturile obținute din numeroasele proprietăți pe care le deținea în întreaga țară.
Dosarul fiscal al lui Cristian Pomohaci a apărut în urma investigațiilor desfășurate într-o altă cauză care a atras atenția opiniei publice în anul 2017. În timpul verificărilor efectuate de procurori, au fost descoperite nereguli privind declararea veniturilor obținute din închirierea mai multor imobile aflate în proprietatea fostului cleric.
Anchetatorii au stabilit că o parte importantă a sumelor încasate din chirii nu a fost declarată către autoritățile fiscale, ceea ce a generat prejudicii la bugetul statului.
Cazul a readus în atenție averea impresionantă acumulată de-a lungul anilor de Cristian Pomohaci, unul dintre cei mai cunoscuți interpreți de muzică populară din România și o figură controversată după scandalul care a dus la îndepărtarea sa din rândul clerului ortodox.
Decizia definitivă pronunțată de Curtea de Apel Mureș
După mai multe etape procesuale, Curtea de Apel Mureș a pronunțat hotărârea definitivă în dosarul de evaziune fiscală.
Instanța a decis condamnarea lui Cristian Pomohaci la un an de închisoare cu suspendare, pentru faptele constatate de procurori în urma anchetei financiare.
Dosarul a vizat veniturile obținute din închirierea mai multor apartamente și alte proprietăți pe care acesta le deținea în diferite orașe din țară.
Potrivit anchetatorilor, o parte semnificativă a câștigurilor realizate în această perioadă nu a fost declarată integral organelor fiscale.
În consecință, statul nu a încasat taxele și contribuțiile care ar fi trebuit plătite pentru respectivele venituri.
Condamnarea vine la aproape un deceniu de la momentul în care autoritățile au început verificările privind situația financiară a fostului preot.
Dosarul fiscal a fost unul dintre cele mai mediatizate procese care l-au vizat pe Cristian Pomohaci după scandalul care i-a schimbat radical viața și cariera.
Cum au descoperit procurorii neregulile
Investigația privind evaziunea fiscală nu a început inițial ca un dosar financiar.
Procurorii au ajuns la informațiile despre averea și veniturile lui Cristian Pomohaci în timpul cercetărilor efectuate într-o altă cauză penală.
În anul 2017, numele fostului preot a fost implicat într-un scandal care a generat un val uriaș de reacții publice.
În timpul verificărilor derulate în acel dosar, anchetatorii au început să analizeze și situația patrimonială a acestuia.
Documentele și informațiile obținute au arătat că Pomohaci deținea un număr impresionant de proprietăți și că obținea venituri constante din închirierea acestora.
În urma verificărilor fiscale, autoritățile au constatat diferențe importante între veniturile reale și cele declarate către Fisc.
Aceste descoperiri au dus la deschiderea unui dosar separat pentru evaziune fiscală.
Anchetatorii au analizat contracte, tranzacții financiare și documente fiscale aferente unei perioade de mai mulți ani.
Concluziile investigației au indicat existența unor venituri semnificative care nu figurau în declarațiile depuse la autoritățile fiscale.
Averea impresionantă acumulată de fostul preot
La momentul începerii anchetei, Cristian Pomohaci figura ca proprietar al unui patrimoniu impresionant.
Potrivit informațiilor prezentate de procurori, acesta deținea nu mai puțin de 40 de proprietăți.
Printre acestea se aflau 25 de apartamente situate în mai multe orașe importante din România.
Locuințele erau amplasate în municipii precum Cluj-Napoca, Sibiu, Baia Mare și Târgu Mureș.
Pe lângă apartamente, fostul preot mai deținea nouă terenuri cu construcții, cinci terenuri și un garaj.
Valoarea totală a acestor bunuri era considerabilă și reflecta investițiile realizate de-a lungul anilor.
Cristian Pomohaci a fost mult timp unul dintre cei mai solicitați interpreți de muzică populară din România.
Prezența sa era aproape nelipsită de la spectacolele organizate de primării, festivaluri folclorice și sărbători locale.
Tarifele percepute pentru concerte ajungeau la câteva mii de euro pentru fiecare apariție.
De-a lungul timpului, artistul a susținut sute de spectacole în întreaga țară.
O mare parte din veniturile obținute au fost investite în domeniul imobiliar, care avea să devină una dintre principalele sale surse de câștig.
Ce au constatat anchetatorii în urma verificărilor
Verificările financiare au scos la iveală diferențe importante între veniturile reale și cele declarate autorităților fiscale.
Procurorii au analizat în special veniturile provenite din închirierea a 11 imobile.
Perioada verificată a fost cuprinsă între ianuarie 2012 și octombrie 2017.
Potrivit concluziilor anchetei, în acest interval au fost obținute venituri totale de 1.066.099 lei, echivalentul a aproximativ 238.345 de euro.
Pentru aceste sume, anchetatorii au calculat obligații fiscale totale de 189.633 lei.
Din această valoare, 156.618 lei reprezentau impozit pe venit.
Alți 33.015 lei reprezentau contribuții la asigurările sociale de sănătate.
Procurorii au explicat în rechizitoriu:
„Din probe administrate în cursul urmăririi penale a rezultat că veniturile obţinute din cedarea folosinţei celor 11 imobil, aferente perioadei ianuarie 2012 – octombrie 2017 au fost de 1.066.099 lei, echivalentul a 238.345 euro, venituri pentru care datorează bugetului consolidat al statului suma totală de 189.633 lei din care 156.618 lei impozit pe venit, iar suma de 33.015 lei contribuţia asigurărilor sociale de sănătate.”
Diferențele descoperite de anchetatori au fost considerate suficiente pentru formularea acuzațiilor de evaziune fiscală.
Ce venituri a declarat Cristian Pomohaci către Fisc
În cadrul aceluiași dosar, procurorii au comparat veniturile reale identificate cu cele declarate oficial.
Rezultatul a arătat o discrepanță semnificativă.
Potrivit documentelor analizate, Cristian Pomohaci a declarat către autoritățile fiscale venituri totale de 381.612 lei pentru cele 11 imobile verificate.
Această sumă reprezenta aproximativ 85.462 de euro.
Pentru veniturile declarate au fost calculate și achitate taxe și contribuții în valoare totală de 53.061 lei.
Din această sumă, 41.931 lei reprezentau impozit pe venit.
Alți 11.130 lei reprezentau contribuția la asigurările sociale de sănătate.
Procurorii au prezentat și această situație în rechizitoriu:
„Din probele administrate a mai rezultat că veniturile declarate de inculpat către organele fiscale, aferente celor 11 imobile şi perioadei mai sus indicate au fost în cuantum de 381.612 lei (echivalentul a 85.462 euro) pentru care au fost calculate şi plătite taxe/impozite către bugetul consolidat al statului în sumă totală de 53.061 lei, din care 41.931 lei reprezentând impozit pe venit şi 11.130 lei reprezentând contribuţia asigurărilor sociale de sănătate.”
Diferența dintre veniturile reale și cele declarate a reprezentat unul dintre principalele argumente ale acuzării.
Scandalul care a schimbat definitiv cariera lui Cristian Pomohaci
Numele lui Cristian Pomohaci a devenit subiect de interes național în anul 2017.
La acel moment, în spațiul public a apărut o înregistrare care a generat un scandal de proporții.
În urma apariției materialului, Biserica Ortodoxă Română a declanșat propriile proceduri disciplinare.
Cristian Pomohaci era atunci preot paroh în localitatea Moșuni, din județul Mureș.
După analizarea situației, autoritățile bisericești au decis caterisirea sa.
Această măsură a însemnat pierderea calității de preot și excluderea din cler.
Scandalul a avut un impact major asupra imaginii sale publice și a generat numeroase reacții atât în mediul religios, cât și în societate.
În paralel cu procedurile bisericești, autoritățile judiciare au început propriile investigații.
Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Mureș a deschis un dosar penal în vara anului 2017.
Ulterior, cazul a fost preluat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Dosarul penal care a fost clasat
Ancheta privind acuzațiile formulate în acel dosar a continuat timp de mai mulți ani.
Procurorii au analizat probele și circumstanțele faptelor reclamate.
La începutul anului 2019 a fost luată decizia de clasare a cauzei.
Potrivit procurorilor, motivul principal a fost intervenirea prescripției răspunderii penale.
Autoritățile au considerat că perioada de timp scursă de la presupusa comitere a faptelor depășea termenul legal prevăzut de lege.
Astfel, dosarul nu a mai ajuns în fața unei instanțe pentru judecarea fondului acuzațiilor respective.
Cu toate acestea, investigațiile desfășurate în acea perioadă au condus la descoperirea problemelor fiscale care aveau să genereze ulterior procesul pentru evaziune fiscală.
Acesta este dosarul care s-a încheiat acum prin condamnarea definitivă pronunțată de Curtea de Apel Mureș.
Decizia stabilește că fostul preot și interpret de muzică populară va executa pedeapsa de un an de închisoare sub supraveghere, în regim de suspendare, după ce instanța a constatat existența faptelor de evaziune fiscală legate de veniturile obținute din închirierea proprietăților pe care le deținea în mai multe orașe din România.
