La un an după ce s-a întors din Austria, Călin Georgescu și-a cumpărat o casă de vacanță în comuna brașoveană Viștea, precum și un teren de 3.904 mp. În declarația de avere a fostului candidat la alegerile prezidențiale apare doar terenul, însă FANATIK a descoperit că la Viștea, lucrările la casa de vacanță a lui Călin Georgescu sunt în toi.
Călin Georgescu a angajat oameni din sat pentru a-i repara casa de vacanță
Viștea este o localitate din județul Brașov, la câțiva kilometri de orașul Victoria. Comuna este formată din șase sate: Viștea de Sus, Viștea de Jos, Olteț, Rucăr și Viștișoara. Până în anul 2024, din comună a făcut parte și satul Drăguș.
Casa lui Călin Georgescu se află la marginea satului Viștea de Sus, într-o zonă retrasă. Imobilul are elemente tradiționale românești de tip arhaic, specifice zonelor de munte, cu influențe făgărășene. Casa are o fațadă de lemn lucrată în sistem tradițional, acoperiș abrupt, în două ape (panta abruptă este tipică zonelor montane, pentru a permite scurgerea rapidă a zăpezii), un foișor și prispă, precum și ferestre mici, cu ancadramente simple.
La prima vedere, este vorba de o casă veche la care Călin Georgescu lucrează pentru a o aduce la standarde moderne. Pentru acest lucru, el a angajat mai mulți oameni pricepuți din sat care muncesc pe proprietatea suveranistului. În rest, politicianul nu și-a făcut prea des apariția prin sat. Oamenii din Viștea spun că aceasta vine rar la casa lui de vacanță și că acesta a fost văzut doar atunci când și-a cumpărat-o.
Legătura cu rezistența anticomunistă din Munții Făgăraș
Totuși, cumpărarea unei proprietăți aici nu pare să fi fost întâmplătoare pentru Călin Georgescu. Zona a devenit cunoscută la începutul anilor ’50, ca un centru al rezistenței anticomuniste, strâns legată de numele unor cunoscuți lideri ai mișcării, cum ar fi Ion Gavrilă Ogoranu. În perioada interbelică, Țara Făgărașului a fost un teren fertil pentru organizarea taberelor legionare, iar după venirea la putere a comuniștilor, peste o mie de familii au fost implicate în rețele de sprijin a partizanilor retrași în munți și vânați de Securitate.
Grupul de sprijin de la Viștea a fost susținut prin eforturile lui învățătorului Olimpiu Borzea, fost membru în Mișcarea Legionară, în perioada de tinerețe. În 1955, el a fost arestat și condamnat la moarte, însă pedeapsa lui a fost comutată în muncă silnică pe viață. A trecut prin temnițe grele precum Aiud sau Jilava, însă eliberat în 1964.
Un episod pe care sătenii îl rememorează frecvent este cel din iarna anului 1954, când comuniștii forțau țăranii să se înscrie în CAP. Partizanii Gheorghe Hașu și Brâncoveanu (Remus Sofronea din Drăguș) au coborât de pe munte și au mers în casa lui Gheorghe Borzea. Aflând că oamenii erau chemați la căminul cultural să semneze înscrierea în CAP, au mers și ei, dar în loc să semneze, au scos pistoalele și au activiștilor luat registrele, pelerinele și armele.
Poveste cu partizani: ”Fraților, noi am murit”
Un an mai târziu, Brâncoveanu și Leu (Laurian Hașu) au fost observați de trupele de securitate și urmăriți până într-un lan cu grâu. Un glonț a străpuns piciorul lui Brâncoveanu, care a cerut ajutorul lui Olimpiu Borzea.
A doua zi, la 4 dimineața, cei doi partizani au fost acoperiți cu iarbă și aduși în carul cu cu bivoli, chiar sub ochii milițienilor, scrie Monitorul de Făgăraș. Amândoi erau grav răniți și în dureri mari. Câteva ore mai târziu, ei au luat decizia să-și pună capăt zilelor, pentru a scăpa de comuniști. Lăsaseră și un bilet:
„Fraţilor, noi am murit. Am socotit că este mai bine pentru noi, pentru voi şi pentru aceşti oameni care au făcut atâtea sacrificii“. Leu și Brâncoveanu.
Ulterior, trupurile celor doi au fost găsite îngropate în grădina lui Borzea, iar Securitatea l-a arestat pe învățător.
Ion Gavrilă Ogoranu, prezent fizic la întâlnirile rețelei din satul în care Călin Georgescu și-a luat casă de vacanță
Partizanii din munți aveau un lider incontestabil: Ion Gavrilă Ogoranu, cel care a condus timp de șapte ani Grupul Carpatin Făgărășan. Fost lider al Fraților de Cruce (organizația de tineret legionară) și șef al studenților legionari, Ogoranu a fost capturat abia în 1976 și condamnat la moarte. A fost salvat cu ajutorul soției sale, Ana Gavrilă Ogoranu, care a cerut în scris intervenția directă a președintelui american Richard Nixon. A murit în 2006, iar după doi ani a fost înființată fundația care îi poartă numele.
În prezent, fundația Ion Gavrilă Ogoranu este condusă de Florin Dobrescu, organizator al evenimentului de comemorare din 30 noiembrie 2024, care a avut loc la troița lui Corneliu Zelea Codreanu de la Tâncăbești. Atunci, Dobrescu a ajuns să fie cercetat pentru că ar fi efectuat salutul legionar. Surprinzător, acesta a declarat ulterior că asociația nu-l sprijină pe Călin Georgescu și că nu face politică.
Unele documente indică faptul că Ion Gavrilă Ogoranu era prezent fizic la unele întâlniri are rețelei de sprijin Viștea, coordonând schimburi de alimente, medicamente, corespondență și informații între săteni și partizani.
”Banda lui Gavrilă… așa au botezat-o ei. Grupul Gavrilă a fost înființat de un grup de studenți care au reușit să nu fie arestați în marile arestări din 1948. Noi am fost de nuanță legionara. Ni s-au adăugat frați de cruce scăpați în 1948, țărani, muncitori, intelectuali, militari activi. Erau vreo sută de studenți în jurul Făgărașului care preconizau lupta armată.
În 1948, toamna, am făcut un inventar al celor care nu fuseseră arestați. Vreo 20 de oameni. Ne-am hotărât să ne opunem cu arma”, declara Ion Gavrilă Ogoranu, într-un interviu acordat publicației Jurnalul Național în 2004.
Călin Georgescu ar putea fi trimis în judecată pentru de propagandă legionară
Vineri, 27 iunie 2025, Călin Georgescu a fost anunțat de procurori că a devenit inculpat într-un dosar în care este urmărit penal pentru mai multe infracțiuni. El este acuzat de:
iniţiere sau constituire a unei organizaţii cu caracter fascist, rasist ori xenofob, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup;
promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvārșirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii și de crime de război;
promovarea, în public, de idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenophobe;
iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter antisemit, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unei astfel de organizaţii.
Măsura a fost luată în urma analizării unor declarații publice făcute de Călin Georgescu, unele cu potențial destabilizator la adresa ordinii constituționale. Suveranistul ar putea fi trimis în judecată pentru propagandă legionară în perioada următoare.
