Un motan şi-a reîntâlnit stăpâna, la mai bine de 10 ani de la dispariţie: “Nu credeam că îl voi mai găsi vreodată”

Matt Simonds a ajutat la reunirea unei pisici cu stăpânul său la mai bine de 10 ani după dispariţia felinei. Bărbatul a găsit-o în faţa casei sale din Quedgeley, Gloucestershire şi a decis să o ducă la veterinar pentru o deparazitate împotriva puricilor.Un motan auriu pe nume Dave şi-a revăzut stăpâna, Simmone Davis, din satul Hardwicke din Gloucestershire, după 10 ani, datorită unui om bun care l-a luat de pe stradă şi l-a dus la un veterinar din zonă.Matt Simonds a întâlnit motanul în faţa casei şi a vrut să-l mângâie, dar a observat că era extrem de infectat cu purici: „Se simţea ca şi când era plin de nisip”. Nu era însă prima dată când îl văzuse. Dave era un vizitator frecvent, jucăuş şi prietenos, care obişnuia să treacă pe lângă casa lui Matt zilnic, în ultimul an, motiv pentru care, în momentul în care a observat că starea lui era din ce în ce mai precară, a luat măsuri.Prin medicul veterinar a reuşit să o găsească şi pe Simmone, stăpâna de drept, care a fost uimită să primească o scrisoare prin care avea să afle că bunul ei prieten, Dave, era în viaţă.Fără să stea pe gânduri, femeia de 42 de ani s-a urcat în maşină şi a pornit spre cabinetul veterinar unde avea să-şi revadă felina, după mai bine de 10 ani. Întâlnirea a fost extrem de emoţionantă, iar motanul, în doar câteva ore, a început să se comporte ca şi când nici nu ar fi fost vreodată plecat, potrivit Mirror.„Nu mi-a venit să cred, sincer. Nu credeam că îl voi mai găsi vreodată. De îndată ce am citit scrisoarea, am sunat la veterinar, am confirmat că este al meu și m-am dus să îl iau acasă. Am lucrat ca asistent pentru îngrijirea animalelor, aşa l-am adoptat pe Dave în urmă cu aproape 11 ani. Era microcipat şi castrat, dar instinctele sale erau încă acolo. L-am ţinut aproximativ un an apoi a dispărut. Am făcut tot ce mi-a stat în putinţă pentru a-l găsi, am lipit afişe, am întrebat oamenii. Nu s-a întors, nu îl văzuse nimeni. Am sperat atunci că l-a luat măcar cineva şi că o să îl ţină în siguranţă. Mi-am sunat şi fiul şi i-am arătat ce surpriză am, a fost ca o reuniune de familie. Îi voi face curând testul pentru tiroidă pentru că pare foarte firav şi vreau să ştiu că este sănătos. Îi voi oferi cea mai confortabilă viaţă” a spus Simmone.Matt a fost încântat că a putut să reunească motanul de stăpânul său adevărat: „În urmă cu aproximativ un an l-am văzut în apropierea casei. Venea aproape, era foarte prietenos şi obişnuia să se joace cu pisica mea. Arăta foarte bine încât nu ştiam dacă era vagabond sau doar se plimba prin cartier. Am crezut că aparține cuiva. Marțea trecută a venit din nou, nu-l mai văzusem de ceva timp. Era foarte slab, simţeam doar oare şi avea foarte mulţi purici, se simțea ca şi când se rostogolise prin nisip. Am vorbit cu mama despre el pentru că nu-l puteam lăsa așa și am fost de acord că trebuie să meargă la medicul veterinar. Au fost geniali, au făcut tot ce trebuie pentru el. Mi-au cerut să iau legătura cu RSPCA pentru a vedea dacă știu de o pisică pierdută şi m-au rugat să merg la un alt veterinar. Când l-am luat în braţe a început să miaune, surprinzător pentru că nu îl mai auzisem, nu cred că îşi folosise vocea de ceva vreme, apoi l-am auzit şi a fost atât de dulce. E atât de jucăuş, deşi are aproximativ 19 ani se comportă ca un pisoiaş. Sunt atât de mulțumit că a reușit să se întoarcă acasă”Simmone, care se simte în al nouălea cer după revederea cu dragul ei prieten patruped, a transmis şi un mesaj oamenilor, rugându-i să se asigure că animalul lor de companie este microcipat, fiind astfel o metodă foarte bună pentru a se asigura că, în cazuri nefericite în care dispar, cineva i-ar putea găsi drumul spre casă, aşa cum s-a întâmplat cu Dave.

Sursa: Observator

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*