Sindromul de burnout s-a accentuat în pandemie. De ce sunt epuizați angajații români şi sfaturi pentru șefi

Un român din trei a ajuns la epuizare in ultimul an, iar acest lucru duce la scăderea drastică a eficienţei la locul de muncă.30 la sută dintre angajații români spun că au ajuns la epuizare în ultimul an. Atunci când își doresc să îndeplinească multe sarcini, ca să îi satisfacă pe șefi, depun efort suplimentar, iar când pauzele nu mai există, apar problemele.Nu se mai pot concentra nici măcar atât cât o făceau înainte, iar eficientă la locul de muncă scade bursc. Sunt semnele sindromului de burnout. Boală secolului este o combustie necontrolată, care lasă sechele asupra organismului nostru într-o perioada foarte scurtă.Eduard Moțoescu, medic primar psihiatru: Oamenii vor să facă lucruri din ce în ce mai multe, vor să facă o anumită strategie și o anumită etapizare. În mod inconștient se gândesc “după ce rezolv problema asta o să îmi iau un moment de respiro”. Ei bine, atunci când momentul de respiro nu apare și apar alte sarcini cu alte termene îndrăznețe, să le spunem așa, la care individul consimte că le va rezolva, se simte năpădit de probleme, nu mai vede ieșire, ajunge în agitație, dezorientare, și de aceea efortul intelectual e mult mai scăzut.Burnoutul, boală secolului nostru, se întâlnește preponderent la persoanele educate, care produc un efort intelectual zilnic. Cei care se confruntă cel mai des cu această patologie sunt angajații din domeniul IT, financiar, bănci, iar în ultimul an, criza s-a adâncit mai ales pentru medicii din secțiile de terapie intensivă.Eduard Moțoescu, medic primar psihiatru: Sunt mulți pacienți din multinaționale care ni se adresează și vin cu această patologie de burnout. Multe sarcini și termene foarte scurte. Este o consimțire forțată, dacă șeful se bizuie pe tine, nu ai vrea să îl dezamăgești, da, se rezolva. Și când începem să lucrăm la proiectul respectiv, e o împovărare foarte mare și fizică și psihică, persoană respectivă se simte vlăguită.Eduard Moțoescu, medic primar psihiatru: O doamnă care a slăbit fără să dorească 15 kilograme în trei luni, patru luni, și efectiv abia se mai putea deplasa, lucrând de acasă și răspunzând la telefoane și la mailuri, de la 8 până seară la 8. Dacă omul te știe acasă se gândește că îți mai iei tu o pauză de ici pe colo. S-a blocat și nu mai poate să funcționeze. ajunsese într-o stare de colaps.Sindromul apare la angajații conștiincioși, care își doresc să evolueze continuu la locul de muncă, și să satisfacă superiorii în cel mai vizibil mod. Linia dintre stresul pozitiv și cel negativ este însă foarte fină.Eduard Moțoescu, medic primar psihiatru: O componentă pozitivă, eustress, atunci când acea stare ne mobilizează să rezolvăm problemle și să le aducem în termenele convenite. Atunci când stresul devine suplimentar și întrăm într-o zonă nocivă a lui distress, atunci când stresul se transformă în distress se tranformă în burnout și la implicarea individului în activitatea profesională.Organismul suferă, și psihic, și fizic. Factorii care îi stresează pe români sunt mediul de lucru dezorganizat, supraîncarcarea și responsabilitățile care ies din fișa postului.Eduard Moțoescu, medic primar psihiatru: Șefii ar trebui să fie atenți și ar trebui să fie în fișa postului să monitorizeze angajaţii și să nu îi extenueze, pe lângă atmosfera de comunicare adevcată, este important și volumul de sarcini pe care îl adiministreaza angajaților săi.În aceste societăți civilizate există obligativitatea că persoana respectiva să își ia concediu și i se reduce programul de lucru, o strategie gândită bine.Pauza este medicamentul principal pentru epuizare. Angajații trebuie să îmbine utilul cu plăcutul și, cel mai important, să nu uite de partea personală, familială, odată implicat într-un proiect profesional.Eduard Moțoescu, medic primar psihiatru: Omul trebuie să trăiască într-o armonie cu cele trei lumi ale lui, odihnă, personală, evoluția lui ca un membru al familiei, să aloce timp de calitate tuturor membrilor familiei. Pot să existe anumite perioade în care sacrificăm, dar nu o perioada prea lungă de timp.Așadar, muncă, familie, prieteni, dar și odihnă. E regulă de aur pentru a da randament zilnic. Să îmbinăm lucrurile care trebuie făcute cu cele care ar trebui făcute și să fim atenți la limitele noastre.Nu există supereroi decât în desenele animate. Iar dacă ne simțim epuizați și fără chef de muncă, atunci ar trebui să ne reevaluăm puțin stilul de viață. Socializarea, sportul, arta sau un concediu ne vor ajuta.

Sursa: Observator

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*