Raed Arafat, după un an de Covid-19: Am știut de atunci că pandemia nu va fi gata în trei luni. Dar sper să se termine în 2022

Raed Arafat a vorbit într-un interviu, în exclusivitate pentru Observator, despre cum a evoluat România în acest an de pandemie, ce lecție trebuie să învățăm cu toții după această perioadă – inclusiv în privința achizițiilor făcute de stat -, despre frici și despre greșeli, despre ce ne așteaptă în 2022 și despre ce a pierdut omul Raed Arafat în acest an.După un an de pandemie, timp în care România a gestionat cum a putut criza epidemiologică, Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, atrage atenția că acum trăim unul dintre cele mai periculoase momente. Acela în care, plini de speranță datorită vaccinului, începem să ne relaxăm prematur.”Tocmai ăsta este momentul cel mai periculos. Pentru că, cu noua tulpină, care are contagiozitate mai mare, dacă noi ascultăm recomandările ale unor “experţi” care vin şi spun că nu trebuie mască, că scoateţi masca, că nu trebuie să mai luaţi măsuri, că totul a fost o prostie, când vedem de fapt ce impact a avut pe plan mondial pandemia, şi asupra României, dacă facem asta acuma, cu siguranţă vom intra în al treilea val şi un val care să fie cu impact serios. Deci de asta spun totul depinde de noi. Eforturile noastre şi ale societăţii civile şi tot a fost unul imens. Şi al guvernului şi al tuturor autorităţilor, dar mai ales al cetăţeanului, a fost unul imens. Mare parte din oameni au înţeles, au respectat. Mai e un pic de timp până ajungem să avem un număr adecvat de oameni vaccinaţi, ca încet-încet să putem să revenim către o normalitate cum cândva am cunoscut-o. Dar acest lucru nu se va face uşor, dacă nu avem răbdare să aşteptăm înseamnă că vom trece prin încă o nouă încercare care va fi un nou val cu un impact grav asupra sistemului sanitar”, a spus Raed Arafat.Șeful DSU spune că masca și distanțarea, precum și celelalte măsuri de protecție, pe care trebuie să le tratăm cu responsabilitate, sunt singurele care ne pot feri de valul trei sau de noi tulpini.„România a trecut prin momente grele în timpul pandemiei. Deci clar că efortul depus de noi toţi, inclusiv de omul de rând, de populaţie, a fost un efort imens şi pe linie economică, şi pe linie sanitară, şi pe linia vieţii personale a fiecăruia am depus un efort major ca să putem ţine situaţia sub control şi totuşi am avut momente în care am ajuns la limită. Am avut un vârf important în luna noiembrie, decembrie, când s-a simţit impactul pe sistemul sanitar şi s-a simţit ce înseamnă să n-ai locuri la un anumit moment şi să trebuiască să muţi bolnavii şi să le salvezi viaţa mutându-i uneori la distanţe mari, de sute de kilometri. Acum suntem din nou sub control, dar un control fragil care iarăşi vedem o creştere a numărului cazurilor. Deci cert nu suntem încă la finalul pandemiei, dar există şi lumină la capătul tunelului. România este totuşi dintre primele ţări în Europa la vaccinare. Avem o campanie de vaccinare care până acum s-a dovedit a fi foarte bine organizată şi reuşită. Şi, paralel cu vaccinarea, dacă avem răbdarea şi înţelepciunea să ne ţinem de măsurile de distanţare, mască, toate aceste aspecte, şi să respectăm regulile încă câteva luni până avem un număr suficient de oameni vaccinaţi, atunci că poate vom ieşi mai bine decât multe ţări din această pandemie. Dar dacă ne plictisim şi nu avem încă un număr suficient de oameni vaccinaţi şi începem să renunţăm la toate măsurile astea şi spunem că totul e bine, s-ar putea să se răzbune pe noi virusul şi să ne trezim într-un nou val serios, grav, cu impact şi cu o creştere semnificativă şi a îmbolnăvirilor grave, dar şi a deceselor. (…)În toată lumea apar tulpinile noi, nu numai la noi şi devin predominante, dar problema noastră este că şi la tulpinile noi măsura de protecţie este masca de prevenire, este distanţarea, este dezinfecţia, vaccinarea. Se dovedeşte că vaccinarea încet-încet chiar ajută la prevenirea infecţiei, nu numai la limitarea la o formă uşoară. Deci există studii făcute în Israel care arată acest lucru. Deci, din acest punct de vedere, mai e pun pic, să spunem, mai sunt câteva luni. Ar trebui să păstrăm curajul şi să păstrăm înţelepciunea să mergem mai departe încă un pic respectând măsurile astea, că e posibil să ieşim chiar fără să atingem un vârf grav din nou. Dacă nu, e posibil din nou să ajungem la un vârf care să aibă un impact major pe sectorul sanitar, asta nu exclude nimeni. (…)„Masca este cea mai simplă chestie, adică renunţarea la mască va fi la un anumit moment când o să ştim că transmiterea deja scade foarte semnificativ. Nu cred că masca este problema. Masca că o purtăm în zonele publice, că o purtăm în birou, la acest moment mare parte a oamenilor s-au obişnuit şi ştiu că asta trebuie făcut până vom ajunge la un moment în care să nu o mai folosim. Acest moment se va decide pe linie ştiinţifică, pe linie a analizei experţilor în epidemiologie. Important este să ajungem la numărul necesar de vaccinaţi, la procentul necesar de vaccinaţi, cum a făcut Israel, să ajungă la un număr de peste jumătate a populaţiei vaccinată. Şi atunci, într-adevăr, poţi să reiei unele activităţi, poţi să relaxezi unele măsuri pe care le-ai luat. Deci asta vrem şi către asta tindem acuma. Renunţarea totală la mască, adică să nu mai purtăm mască, cred că nimeni nu o să ne zică până nu ştim că suntem în siguranţă şi sunt ceilalţi în jurul nostru în siguranţă. Mai ales că acum nici nu avem un număr adecvat de oameni vaccinaţi, chiar dacă avem un procent foarte important pe linie europeană, şi nici nu ştim care este situaţia cu tulpinile noi. Dacă scoatem masca, pe lângă că poate o să prindem o formă uşoară sau, dacă apare o tulpină care nu răspunde la vaccin, să avem chiar o formă gravă – la acest moment n-avem astfel de dovezi -, dar putem şi să transmitem către alţii care nu sunt vaccinaţi. Deci masca va rămâne încă o perioadă necesară pentru protecţie şi pentru prevenire”, a declarat șeful DSU.Raed Arafat spune că oamenii de știință deja fac cercetări pentru ca vaccinul să fie la fel de eficient și în fața noilor tulpini, dar reamintește că pentru a avea succes campania de vaccinare este nevoie de sprijinul populației.„Sunt companii care fac cercetări deja de a face anumite modificări sau rapeluri eventual cu tulpinile care n-ar răspunde sau care n-ar fi vaccinul eficient împotriva lor. Până acum, informaţiile pe care le avem sunt că vaccinurile pe care le folosim acum sunt eficiente, poate la unele tulpini mai puţin, nu 95%, dar cu un procent mai mic, dar sunt eficiente de a limita răspândirea şi mai ales de a limita o formă gravă dacă te infectezi”, spune Arafat.Ca populația din România să ajungă la o rată mare de vaccinare până în vară, o „condiţie este să dorească oamenii, pentru că vaccinarea nu este obligatorie, este voluntară, ceea ce înseamnă că fiecare om să se înscrie, să accepte, să vrea. Până acuma, se vede că există dorinţa de vaccinare, oamenii se înscriu pe platformă şi există, în acleaşi timp, şi tentativă de a-i convinge să nu se vaccineze. Şi important este să lase sfaturile care nu sunt bazate pe aspecte ştiinţifice şi medicale şi să meargă pe cele medicale şi să asculte sfatul medicului, care spune că, într-adevăr, în acest moment, soluţia optimă este să ne vaccinăm”, a declarat Arafat.După un an dificil de pandemie, lecția pe care trebuie să o învățăm este că nimeni nu poate rezolva o astfel de problemă de unul singur și că este nevoie de solidaritate.„Lecţia este că nimeni nu poate rezolva o problemă ca asta singur, nici ca ţară, nici ca om, nici ca guvern. Avem nevoie de solidaritate la nivelul comunităţii, la nivelul societăţii, la nivelul statului, la nivelul autorităţilor, la nivel politic şi la nivel internaţional. Fără solidaritate internaţională la toate nivelurile, fără solidaritate de la cel mai de bază nivel până la cel mai înalt nivel, astfel de situaţii nu pot fi rezolvate. Degeaba vaccinăm oamenii in 2-3 ţări, dacă nu vaccinăm oamenii la nivel mondial. De aici vine programul Covax care încearcă să vaccineze şi ţările sărace şi să asigure acces la vaccin şi acelor care nu au bani să le cumpere. Deci solidaritatea cred că este cea mai importantă lecţie. Noi, la începutul pandemiei, am văzut un pic de egoism. Am văzut ţări care au închis graniţele faţă de exporturile unor materiale sanitare, am văzut dificultăţi în importuri, am văzut dificultăţi în transport, am văzut dificultăţi în achiziţii, am văzut speculaţii pe preţuri, pe tot. Deci toate astea sunt lecţii pe care trebuie să le studiem, să le învăţăm şi să găsim soluţii astfel încât data viitoare să nu cădem în aceleaşi greşeli şi în aceleaşi capcane. Deci o pandemie de acum nu înseamnă că va fi ultima. Nimeni nu ştie când va fi următoarea. Şi clar, tot ce am văzut acum, că nu am fost pregătiţi, că nu a fost nimeni pregătit, nici ţările cele mai evoluate şi avansate în sistemele lor nu au fost pregătite, n-au avut stocuri, n-au avut planuri adecvate… Deci acum este momentul să ne pregătim pentru următoarea situaţie, indiferent care este asta. Deci cred că astea sunt lecţiile cele mai importante, dar rămâne solidaritatea şi grija faţă de altul şi de celălalt. Grija faţă de semenul nostru. Purtarea măştii, cea mai simplă măsură, nu este numai să mă protejez, este şi grija mea faţă de altă persoană să nu o infectez dacă eu sunt infectat”, spune Arafat.Întrebat de achizițiile făcute de statul român, fie referindu-ne la întârzierea cu care au fost făcute, fie la cele care ridică multe semne de întrebare, Raed Arafat spune că au fost trase avertismente cu privire la lipsa unor stocuri strategice, chiar pe timpul în care România a deținut președinția Uniuniunii Europene, și că au început pregătirile, însă acestea erau prevăzute pentru o perioadă de 2-3 ani, pe când pandemia a venit mai repede.„Deci noi avem şi procese verbale care arată discuţii la nivelul DSU şi atenţionări asupra lipsei stocurilor necesare unei pandemii. Mai mult, în februarie, în perioada preşedinţiei României (n.r. la UE), noi am avut un exerciţiu la Bruxelles şi acest exerciţiu a fost pe scenariul de pandemie sau de epidemie şi a fost în colaborare cu Centrul de Excelenţă în Ameninţările Hibride Euroatlantic, centrul Euroatlantic de la Helsinki, şi concluzia exerciţiului nostru, care a fost înaintată chiar la nivelul Uniunii Europene şi altor ţări, a fost că Europa nu este pregătită să facă faţă unei pandemii. Şi că nu avem stocuri, şi că nu avem materiale, şi avem probleme, şi avem lipsă de personal şi toate aceste aspecte sunt în raport. Am început să pregătim la nivelul Comisiei Europene, la nivelul protecţiei civile europene programul rescUE, stocurile, dar noi am început să le pregătim în ideea că mai avem 2, 3 ani să ne pregătim şi pandemia a venit mult mai repede. Şi asta este o lecţie de luat. Nu există timp de aşteptat”, a declarat Arafat.Legat de achizițiile ONAC, „până nu se dovedeşte ceva oficial… Au fost nemulţumiri din partea unor firme, nemulţumiri din partea unor indivizi, dar până nu vii cu probe şi cu dovezi concrete care să arate că, într-adevăr, s-a încălcat legea, s-a făcut ceva incorect, că a fost ceva corupt, acuzaţiile rămân acuzaţii”. Raed Arafat a explicat că raportul Curții de Conturi în acest caz nu a ținut cont de realitatea cu care se confrunta România în acele momente și de modul în care reacționa piața, ci vorbea despre niște practici în condiții ideale. „Parcă noi nu eram cu cuţitul la os şi aveam medici care nu aveau echipamente de protecţie şi trebuia să aducem totul într-un timp foarte scurt într-o perioadă în care nu aveai cum să contractezi transport, nu aveai cum să aduci… (…) Parcă trăiam într-o situaţie de normalitate şi noi ne-am trezit deodată că hai să luăm un avion militar să plece în Coreea de Sud să aducă de acolo combinezoanele, hai să luăm un avion militar să meargă în Turcia să aducă măştile. (…) Unele ţări au închis exporturile. Turcia, spre exemplu, închiseseră exporturile pe aceste materiale. Şi a fost o soluţie care s-a rezolvat acolo, în final, dar a trebuit să trimitem să le aducem în regim de urgenţă. (…) Deci, în perioada asta, a fost o situaţie total anormală pe partea de achiziţii, preţuri, transport, de unde să achiziţionezi”, a explicat Arafat.Șeful DSU nu neagă că unele firme au profitat de pe urma situației, dar nu există soluție pentru așa ceva, în condițiile în care prețurile sunt într-o piață liberă.„În momentul în care ai o cerere mare şi o ofertă mică, speculaţia, din păcate, nu există o soluţie împotriva ei. Deci noi nu puteam să spunem, dacă au crescut preţul de 5 ori, dar nu mai aveam nicio altă ofertă, nimeni nu putea să zică: Păi nu-ţi iau, pentru că ai crescut preţul, dar las medicii să moară pentru că nu le dau echipamente de protecţie. Daca e vorba ca cineva a furat, ca cineva a înlesnit ceva care nu este legal, care avea alte alternative sa rezolve şi nu a rezolvat, a luat ceva pus in buzunar, asta nu discutam. Discutăm de situatia pietei care a dictat anumite lucruri care poate par anormale, dar fără ele nu puteai sa rezolvi ce aveau nevoie medicii si personalul sanitar si personalul care intervine​”, mai spune Arafat, care insistă că singura vină pentru această situație este lipsa de pregătire și că pe viitor „m-aș pregăti mult mai bine astfel încât să nu trebuiască să recurg la achiziții făcute în speculă și în regim de urgență”.„Toţi la anumite momente am avut cum să spunem momente dificile văzând ce se întâmplă şi pe plan mondial şi la noi. Normal, teamă că lucrurile să nu poată să fie controlate, asta cred că a avut-o fiecare dintre noi. Teamă să ajungem la situaţii cum am văzut în Italia, în Franţa, toţi am avut această teamă şi cine spune că n-a avut-o, n-are cum să fie aşa. Tragediile prin care au trecut unii, chiar dacă n-am avut, eu n-am avut direct persoane cunoscute direct să zicem, dar am avut colegi, totuşi am avut medici de urgenţă, am avut pompieri, am avut asistenţi, am avut ambulanţieri pe care i-am pierdut, acest lucru nu e uşor deloc. Chiar dacă nu cunoşti persoana, numai faptul că ştii că această persoană s-a pierdut pe linia datoriei, lucrând, cum e colega de la Feteşti de exemplu. Ştiind cât a muncit acolo şi, în final, a căzut ea victimă a acestei boli. Deci toate aceste aspecte nu rămân fără să lase o, cum să spun, o urmă asupra noastră. Deci suntem toţi oameni, clar că astfel de situaţii ne marchează şi rămân în memoria noastră. Şi toţi colegii mei, clar sunt convins că au trecut prin astfel de momente şi, până acum, se gândesc la unii sau la alţii pe care din păcate i-au pierdut, din echipele lor, din cunoştinţele lor, din familii unii, din rândul prietenilor alţii, deci… Din păcate, s-au pierdut mulţi oameni şi e greu să nu găseşti pe cineva care să-ţi spună ştiu pe cineva care fie c-a fost foarte grav, fie că, din păcate, s-a pierdut”.„N-aveam cum să fac decât să îi încurajez să meargă mai departe. Şi cred că, dacă nu eram unde eram şi unde aveam un rol care trebuia să fie dus la nivelul ăsta, dacă eram acolo jos, eram printre ei, fără nicio discuţie. Deci ăsta este rolul nostru. Când ai ales medicina, trebuie să ştii că medicina e ca la armată, are şi ea războaiele ei şi pandemia e unul dintre războaiele medicale pe care trebuie să le ducă personalul medical. E o bătălie care te expune, care te pune în pericol, dar pe care trebuie să o duci. Nu ai cum să spui pe mine nu mă interesează, eu nu mă implic.Erau momente în care am avut situaţii în care trebuia să transferăm un bolnav, nu-l transferam neapărat la timp că nu găseam loc sau vremea nu permitea elicopterului să plece şi amânai bolnavul, dar totuşi am trecut prin ele că unităţile de primiri urgenţe şi colegii din unităţile de primiri urgenţe s-au dovedit să fie extrem de utili şi importanţi în această situaţie pentru că, pe lângă secţiile de terapie intensivă, unităţile de primiri urgenţe au funcţionat ca secţii tampon în care au putut să ţină bolnavi ventilaţi, intubaţi, pe ventilaţie non invazivă până să le găsim loc. Şi acest lucru a fost extrem de important. Altfel poate că aveam mult mai multe persoane decedate în ziua de astăzi.”„Orice sistem sanitar, şi asta e încă o lecţie care se învaţă acuma, cu cât este mai bine pregătit, poate să ajungă, la un moment, să limiteze pierderile. Din păcate, dacă vedem mortalitatea, în toată lumea, mortalitatea acolo este. Din păcate au fost afectate persoanele în vârstă şi acolo mortalitatea era foarte mare printre ei indiferent de sistemul sanitar. Dar ce trebuie să învăţăm este că, la un moment dat, sistemele sanitare trebuie să fie tratate, că sunt sisteme strategice, ele nu sunt loc de afaceri, nu sunt loc de făcut bani, ele sunt loc de a crea siguranţă, siguranţă sanitară a populaţiei. (…) Germania a avut o rezilienţă mai mare decât alte ţări la nivel spitalicesc. Şi de ce? Pentru că Germania deţine cel mai mare număr de paturi pe cap de locuitor. (…) „S-a văzut foarte clar o parte slabă la DSP-uri, dar acest lucru s-a văzut şi era de aşteptat după o perioadă lungă de modificări şi de abordare greşită a domeniului de sănătate publică la nivelul DSP-urilor. Politizare excesivă, personal care conducea care nu era din domeniu, s-a tratat problema că la DSP trebuie să fie un manager şi managerul putea să fie economist, jurist. DSP-ul este sănătate publică, dacă n-ai un om care se pricepe la sănătate publică să conducă, ce e sub el nu ştii cum mai este. Pentru că pui un jurist acolo, ce înţelege juristul despre sănătate publică? Dacă şeful nu înţelege nimic despre domeniul ăsta, clar că DSP-ul e slab şi că nu are cum să facă faţă. Am avut discuţii cu unii din cei care nu erau medici şi am văzut că era o problemă. În acelaşi timp, nici nu poţi să pui orice medic. Ai nevoie să dezvolţi această specialitate şi să întăreşti DSP-urile şi personalul specializat în ele. Şi asta a fost una dintre lecţii. Aşa că are dreptate dl ministru Tătaru când zice că la anchete, la partea epidemiologică, la început, a fost o problemă. Şi aici norocul nostru că s-a putut colabora cu Ministerul Apărării, cu alte resurse, cu detaşare de personal de la şcoli, personal medical, ca să ajute aceste, la aceste anchete. Dar asta a arătat că pe acest domeniu încă mai e foarte mult de făcut şi e o lecţie iarăşi care trebuie identificată, învăţată şi corectată”(…) Aici, în aceste situaţii, nu arătăm cu degetul. Trebuie să terminăm cu cultura de “shame and blame” cum se spune. Adică să spunem să-ţi fie ruşine şi să arătăm cu degetul. Nu. noi trebuie să mergem către cultura de a identifica, de a corecta împreună. Deci dacă totuşi au fost comise greşeli să se corecteze. Deci la DSP-uri problema este sistemică, este una generală, n-a fost la un singur DSP sau la două sau la trei. S-a văzut. Lipsa de personal, lipsa de personal suficient, personal care n-are competenţă în domeniu. Nu generalizăm, iarăşi. Deci era şi personal de epidemiologie, dar era şi personal care poate n-avea ce căuta acolo. Astea sunt lucrurile pe care trebuie acum să le învăţăm şi să le corectăm. Dacă nu le corectăm şi ne prinde următoarea pandemie cu astea necorectate, înseamnă că avem o problemă.„Eu cred ca Romania a luat masuri echilibrate, nu a luat masuri exagerate, dar masurile pe care le a luat Romania din timp au dus la limitarea impactului pandemiei. Noi nu am ajuns la un lockdown adevarat cum s-a ajuns in alte tari la un lockdown in care sa stai acasa sa nu iesi deloc, sa nu iesi decat la magazinul de alimente si sa te intorci acasă. (…) Eu zic ca Romania totusi prin masurile care s-au luat a reusit sa controleze situatia intr-un mod mai ușor, eu sper sa reusim asta si mai departe fara sa trebuiască sa recurgem la masuri mai dure. (…) Eu zic că România a avut rezultate mult mai bune şi peste media în a ţine pandemia sub control. Măsurile luate au fost totuşi măsuri luate la timp, cu toate dificultăţile prin care am trecut, că n-a fost uşor deloc şi am enumerat unele dintre ele şi cu toate astea România n-a trecut printr-o situaţie atât de disperată precum au trecut atât ţări mai avansate. Dar, atenţie, dacă nu respectăm regulile şi dacă nu înţelegem situaţia s-ar putea să ajungem acolo în următorul val dacă nu respectăm tot ce trebuie să respectăm ca măsuri de prevenţie”.„Eu sper să arate normal, cum ne-am obişnuit înainte. Cu oamenii vaccinaţi, cu pandemia spre final sau finalizată, cu impactul ei finalizat. Eu sper acest lucru. (…) Sincer, după ce a început pandemia şi după ce vedeam evoluţia ei, da, noi ştiam că nu va fi gata în 3 luni de zile. Asta pot să o spun. Adică toţi ne aşteptam că va dura. Că va dura mai mult, ce noi ne imaginam, şi asta este un succes colosal ce s-a întâmplat.Eu nu credeam că o să ajungem să avem vaccin, ba mai multe vaccinuri autorizate la sfârşitul anului trecut. Noi am crezut că o să dureze mai mult. Deci aici omenirea a arătat că, dacă vrea, face şi că, dacă se uneşte şi dacă finanţează o acţiune, reuşeşte. Şi aici UE s-a comportat foarte bine, pe plan mondial, comportamentul pe linia asta, pe a găsi o soluţie, o soluţie de vaccinare, de tratament, asta a arătat că da, dacă ne unim foţele, putem să ajungem undeva. Iar, dacă mă întrebaţi acum câteva luni, vom avea vaccin, eram sceptic. Eu credeam că o să vedem vaccinul poate în cursul acestui an. Dacă totuşi l-am văzut mai devreme, ăsta e un succes al omenirii şi un succes al colaborării în final.Eu sper, sper (n.r. să se încheie în 2022). Nu pot să vă dau sută la sută pentru că nu ştiu ce tulpini mai apar şi ce modificări mai apar şi ce mai se întâmplă cu acest virus, că nimeni nu poate să spună asta, nicio persoană… Cu cât vaccinăm mai mulţi, cu cât prevenim mai mult, cu cât limităm răspândirea, cu cât scădem şansa să apară noi tulpini şi, într-adevăr, să putem să terminăm. Deci depinde de noi toţi ca omenire şi ca mod în care vom colabora şi vom asista şi pe cei săraci să se vaccineze şi pe cei care n-au bani să se vaccineze. Deci nu-i suficient să ne vaccinăm în Europa şi în SUA şi în Israel şi în 2,3 ţări care n-au bani şi gata. Dacă nu vaccinăm în mod general populaţia din mapamond să zicem, clar că un efect cum am dori nu va fi atins. Şi acolo unde nu vaccinăm şi continuă să se rărpândească, acolo vor apărea tulpini care ne vor afecta şi pe noi. Aşa că efortul trebuie să fie unul comun şi de solidaritate cu toţi”.Întrebare: În acest moment, resursele alocate sistemului sanitar, mă refer la resurse financiare, materiale şi, nu în ultimul rând, umane, sunt suficiente pentru a face faţă cu brio acestei pandemii?Raed Arafat: Am zis de la început că nu. Resursa umană e clar că a fost insuficientă, am găsit soluţii temporare, dar trebuie soluţii de lungă durată aici pentru resursa umană mai ales. (…) Este o chestie de durată, noi acum am găsit soluţii temporare. Chestia de durată este creşterea numărului specialiştilor, reatragerea înapoi, readucerea înapoi a celor plecaţi prin programe de atragere înapoi a celor din sistemul sanitar românesc. Avem foarte mulţi medici cu experienţă afară, în Europa, în alte părţi, dar trebuie programe consistente de atragere înapoi, deci dezvoltarea mai mult a specialităţilor şi poate terminarea unor mecanisme învechite de intrarea în specialitate, examenul de rezidenţiat, toate aceste aspecte care îngreunează evoluţia medicilor şi a asistenţilor pe altă parte, pe mecanismele lor, deci e mult de făcut pe parte de resurse umane. Aşa că răspunsul, la acest moment, nu, dar trebuie lucrat pe acest lucru. (Acum) Lucrăm cu ce avem, n-avem ce face. E ca la război. Soldaţii, când merg la război, şi ei obosesc, dar nu poţi să spui, fac pauză, din păcate.Întrebare: Aş vrea să-l întreb dacă este mulţumit de prestaţia salariaţilor din sănătate şi din asistenţă socială referitor la pandemie. Ce au făcut, cum au făcut şi cât de tare şi-au sacrificat sănătatea, familiile, în această perioadă?Raed Arafat: N-am ce să reproşez personalului sanitar. În cea mai mare parte, pesronalul sanitar şi-a făcut treaba şi şi-a făcut-o foarte bine. Normal că au fost şi cazuri ale unora care poate nu s-au implicat cum trebuie, dar aseta sunt cazuri limitate. Deci eu sunt mulţumit şi cred că personalul sanitar şi-a făcut treaba şi, mai ales, dacă vorbim aici despre toţi care au fost implicaţi în prima linie, urgenţă, ATI, infecţioase, pneumologie, tot, cred că chiar au dat tot e posibil din partea lor.Aici eu nu vorbesc de recompensaţie, când eşti în astfel de situaţii… E datoria să faci treaba. Că au venit şi recompensaţii şi plăţi, asta e altă treabă. Noi, ca medici, eu ca medic, când jurăm, jurământul nostru ne spune că trebuie să facem ce trebuie în astfel de situaţii. Recompensaţiile şi restul sunt chestii suplimentare, da, e nevoie de ele, dar nu trebuie să fie condiţii.„Deci este foarte uşor să cerem oamenilor demisia de către unii şi alţii. Că iese cineva şi spune: să se demită, să plece. Trebuie să mi se spună ce am greşit, personal, ca persoană. Şi, în al doilea rând, demisia poate să fie pentru unii chiar o relaxare şi să te duci să te relaxezi după o muncă de atâta timp. Eu nu las lupta şi munca pe care am început-o prin a pleca doar pentru că cineva o spune. Da, dacă se doreşte la nivel de guvern, politic, oricând poate să îmi spună primul ministru, nu mai e nevoie, poţi să pleci şi eu plec. Dar să vin să depun demisia pentru că mi-o cere cineva sau mi-o cere cineva de la presă sau mi-o cere cineva indiferent de unde fără să-mi spună exact de ce trebuie să fac acest lucru…Când eu ştiu că ceea ce se întâmplă nu este neapărat din cauza unui act de al meu şi că pot corecta ce s-a întâmplat şi să previn să se întâmple şi să lucrez într-un sistem în care, gândiţi-vă, eu am în jur la 50 de mii de oameni care lucrează în sistemul pe care îl coordonez. Deci nu poate la fiecare greşeală a unei persoane să se spună să se demisioneze şi şefii şi şefii şefilor şi toţi pentru că o persoană nu şi-a făcut treaba. Deci astea sunt lucruri care trebuie încet încet cred să fim atenţi la ele şi să le învăţăm. În Franţa au avut situaţii foarte grave în ultimii ani, cu atacuri teroriste, cu tot. Nu s-a auzit nicăieri un cuvânt în care să spună cineva să demisioneze şeful poliţiei, şeful pompierilor, şeful guvernului, toată lumea… În final, nu vorbesc de mine. Dacă mergem şi dăm afară pe fiecare care intervine, pe fiecare care lucrează, când apare o situaţie critică şi noi spunem pleacă, noi rămânem fără oameni cu experienţă. Aşa se câştigă experienţa celor care intervin, care lucrează. Dacă, la fiecare intervenţie, tăiem capetele celor care s-au implicat şi aducem oameni noi, cu siguranţă le vom tăia capul şi le vom cere demisia la următoarea intervenţie pentru că nu se cumulează niciodată experienţă. Demisia este un act foarte serios şi care, când se face, se face pe motive foarte serioase, care trebuie să fie, bineînţeles, întemeiate, că persoana nu şi-a făcut treaba, agreşit undeva, a neglijat mai degrabă, că a greşi e omeneşte, dar a neglijat, a făcut ceva greşti pe care nu trebuie să-l facă. Deci asta înseamnă să demisioneze. Dacă ne uităm la ce am făcut cu colegii mei în ultimii ani, din 2007 încoace, de când sunt ministerul Sănătăţii, ministerul de Interne, adică unde am fost, eu pot să arăt evoluţia foarte clară a sistemului şi pot să arăt ce s-a făcut în sistem. Deci evoluţia sitemului este foarte importantă, dar nu pot controla toate aspectele lui. Pentru că nu totul este în mâna mea. Reusrsa umană, pregătirea, tot, pentru că încă mai e foarte mult de lucrat şi nu este controlabil numai de dr. Arafat. Nu dr. Arafat decide, nici colegii mei nu decid, este o chestiune mult mai complexă.”Cred că pot să spun modul meu de viaţă obişnuit l-am pierdut. Clar. Adică m-am adaptat pandemiei la un mod de viaţă nou, foarte limitat în contacte, în deplasări deci gândiţi-vă, acţiunile internaţionale pe care le aveam, întâlniri cu prieteni, mersul măcar o dată, de 2 ori pe săptămână undeva să iei masa cu nişte prieteni, astea toate le-am pierdut, cum au pierdut mulţi aceste lucruri.Plus, cum am zis, poate că mai sunt şi alte aspecte, adică a deranjat foarte mult atitudinea unora. Deci dacă am avut, la un moment, încredere că România nu are posibilitatea să ajungă să aud în ea comentarii, comentarii rasiste de exemplu, din păcate acest lucru acum nu mai pot să îl zic pentru că, dacă intru pe comentariile pe care le-am avut şi pe Facebook am găsit că sunt oameni, nu neapărat conturi false, sunt şi persoane care sunt în stare să facă acest lucru şi ăsta este un lucru foarte trist. Am crezut mult că acest lucru nu există, că e altfel.Din fericire, nu este aplicabil tuturor şi este un grup de oameni, dar, din păcate, există. Şi asta înseamnă că trebuie să fim atenţi şi să îi oprim pe aceşti oameni şi să nu le permitem să se propage cu aceste idei foarte, foarte periculoase pentru o societate în dezvoltare cum este societatea românească”, a încheiat Raed Arafat.

Sursa: Observator

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*