Primăvara astronomică 2021 începe pe 20 martie. Ce este şi cât durează?

De două ori pe an, ziua și noaptea au aproximativ aceeași durată, atât în ​​emisfera sudică, cât și în cea nordică. Acest fenomen poartă numele de echinocțiu. Echinocţiul de primăvară, momentul care marchează totodată şi începutul primăverii astronomice, are loc sâmbătă, 20 martie, la ora 11.37, ora României.În 2021, echinocțiul de primăvară va avea loc pe 20 martie, iar echinocţiul de toamnă pe 22 septembrie. De două ori pe an, adică în martie și septembrie, înclinarea planetei se aliniază cu orbita sa în jurul soarelui, iar Pământul nu pare să se încline în raport cu soarele, potrivit National Oceanic and Atmospheric Association. În funcție de emisferă, echinocțiile marchează începutul astronomic al primăverii sau al toamnei. În emisfera nordică, echinocţiul din martie anunță începutul primăverii (numit şi echinocțiul de primăvară sau vernal). În același timp, în emisfera sudică începe toamna.Echinocțiile nu au loc doar pe Pământ. În realitate, sunt pe fiecare planetă din sistemul solar atunci când orbita și înclinarea planetei față de soare facea ca ambele emisfere să primească aproximativ aceeași cantitate de lumină, conform descopera.ro. Mișcarea aparentă a Soarelui pe sfera cerească, determinată de mișcarea reală a Pământului pe orbita sa, generează pentru latitudinile noastre inegalitatea duratei zilelor, dar și a nopților la diferite momente ale anului. Acest lucru se datorează poziției aproximativ fixe în spaţiu a axei de rotație a Pământului, precum și a înclinării sale față de planul orbitei acestuia.Specialiştii descriu faptul că pe sfera cerească Soarele parcurge în decurs de un an un cerc mare numit ecliptica (ce marchează de fapt planul orbitei Pământului), care face cu ecuatorul ceresc un unghi de 23° 27′ .Atunci când are loc echinocţiul de primăvară, Soarele traversează ecuatorul ceresc şi trece din emisfera australă a sferei cerești în cea boreală. Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal, el descrie mişcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determină, la data respectivă, egalitatea duratei zilelor cu cea a nopților, indiferent de latitudine.La latitudinile României, putem considera valoarea medie de 45°, această cifră reprezentând şi valoarea medie a înălțimii Soarelui deasupra orizontului la momentul amiezii. Totodată, la data respectivă, Soarele răsare în punctul cardinal est și apune în punctul cardinal vest.Începând de la aceasta dată, durata zilei (față de cea a nopții) va fi în continuă creștere, iar cea a nopții (față de cea a zilei) în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc momentul solstițiului de vară, potrivit astro-urseanu.ro.Descrierea de mai sus este valabilă doar pentru latitudinile nordice ale Terrei. În emisfera sudică a Pământului fenomenul trebuie interpretat invers, adică acest moment marchează începutul toamnei astronomice. Totodată, în regiunile polare, în emisfera nordică începe lunga zi polară, iar in cea sudică începe noaptea polară. Fiecare durează câte 6 luni.Astrologii susţin că momentul când ziua devine egală cu noaptea (la echinocţiul de primăvară) simbolizează o stare de armonie. Cuvântul “echinocţiu” derivă din cuvântul francez “équinoxe”, care, la rândul lui, provine din latinescul “aequinoctium”, format din “aequus” – “egal” şi “nox”, “noctis” – “noapte”.Oamenii urmăresc mișcările soarelui de mii de ani. În acest sens, echinocțiile au ajuns să fie incluse în tradițiile culturale, dar și religioase. Pentru multe civilizații antice aceste schimbări solare coincid nu doar cu începutul anotimpurilor. Mulţi agricultori încep să lucreze la culturile lor. Spre exemplu, în Japonia, ambele echinocţiuri sunt sărbători legale recunoscute. Tradițional, aceasta este considerată o zi de amintire și de venerare a strămoșilor. Tot în această categorie intră şi persoanele dragi care au murit.

Sursa: Observator

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*