Păstrăvul, peşte de apă dulce, s-a adaptat uşor la condiţiile din Marea Neagră. La ce concluzie au ajuns cercetătorii

Proiectul pentru aclimatizarea păstrăvului la condiţiile din Mărea Negră a început la cererea unui operator economic din Prahova. Cercetătorii au asigurat, în laborator, toate condiţiile necesare pentru creşterea şi dezvoltarea păstrăvului.Valeria Abaza, director Institut de Cercetare: Este folosit un sistem recirculant pentru că păstravul este o specie de apă repede, el trăieşte în apele de munte în general şi îi place mult oxigen, apa oxigenată.Victor Nița cercetator: Am testat două loturi, de dimensiuni diferite, pentru a vedea care dimensiune, care vârstă, este mai potrivită introducerii în apa de mare. De la o medie de 250 de grame am ajuns la 2 kilograme, în 6 luni.Păstrăvul s-a adaptat uşor la condiţiile din Marea Neagră şi s-a dezvoltat rapid.Victor Nița cercetator: În momentul în care îl trecem în apa de mare, acest proces cunoscut drept somonare, îl face să fie şi mai aspectuos şi mai gras şi mai gustos. Apa de mare îi stimulează apetitul şi ritmul de creştere.Aceste experimente au mai fost făcute în laboratorul institutului în anii ’80. Victor Nița cercetator: Diferenţa foarte mare o constituie hrana, care atunci a fost preparată în institut, iar în acest experiment am utilizat pelete de la producători consacraţi, pelete bogate în carotenoizi, speciale pentru acest proces de somonare a păstravului, care probabil si-au spus cuvântul şi în ritmul de creştere, care este superior celui observat în trecut.Deşi experimentul a avut succes, legislaţia nu permite, în acest moment, creşterea păstrăvului în scop comercial în Marea Neagră.

Sursa: Observator

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*