Guvernanții au pus pe masă un sprijin financiar one-off destinat pensionarilor în anul 2026, cu accent pe persoanele ale căror venituri lunare nu depășesc 3.000 de lei. Ajutorul ar urma să fie plătit în două tranșe, programate pentru primăvară și pentru luna decembrie, astfel încât să acopere perioadele cu cheltuieli mai ridicate pentru gospodării.
Conform propunerii, sumele vor fi diferențiate pe trei intervale de venit. Scopul declarat este protejarea categoriilor cele mai vulnerabile, menținând în același timp un impact controlat asupra bugetului de stat. Inițiativa își propune să ajungă la un număr mare de beneficiari și să echilibreze nevoia de susținere punctuală cu constrângerile fiscale.
Sprijin diferențiat pentru 2,8 milioane de pensionari
Schema prevede trei praguri: pentru pensiile sub 1.500 de lei, suma totală este de 1.000 de lei, distribuită în două tranșe (în aprilie și în decembrie); pentru pensiile între 1.501–2.000 de lei, ajutorul este de 800 de lei; iar pentru intervalul 2.001–3.000 de lei, se propun 600 de lei. Estimările oficiale indică aproximativ 2,8 milioane de potențiali beneficiari.
Liderul formațiunii reprezentând comunitatea maghiară, Kelemen Hunor, a transmis un mesaj de susținere pentru acordarea sprijinului, insistând asupra importanței direcționării fondurilor către cei cu venituri mici.
„Eu știu de o singură propunere, pe care am făcut-o și eu, și Grindeanu, o plată one-off pentru pensionari, în 2026, până la 3.000 de lei – o plată one-off cum a fost și în 2025. Când se face, în prima jumătate a anului, în a doua jumătate a anului, nu știu. Nu este o sumă extraordinar de mare, dar această plată trebuie făcută, fiindcă e vorba exact de acei oameni care sunt cei mai vulnerabili. …) Dacă dumneavoastră credeți că pentru pensionari, pentru oameni care au venituri lunare sub 3.000 de lei, Statul Român nu găsește 1.000 de lei, atunci sunteți în eroare”
Întrebat despre eliminarea contribuției la sănătate pentru anumite categorii, același lider politic a precizat că discuțiile tematice nu au început încă.
„Discuțiile astea pe sectoare, pe diferite segmente, încă nu le-am început. Deci, n-am cum să răspund”.
Ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Florin Manole, a detaliat parametrii tehnici ai pachetului, subliniind atât calendarul plăților, cât și rațiunea distribuirii tranșelor spre final de an.
„Pentru pensionari propunem 1.000 de lei, în două tranșe egale, 500 și 500, inclusiv în decembrie, atunci când sunt vârfuri de cheltuieli”.
Potrivit acestuia, efectul bugetar estimat pentru măsura dedicată pensionarilor se ridică la 2,3 miliarde de lei.
„Este vorba de aproximativ 2,8 milioane de pensionari și de un impact bugetar de 2,3 miliarde de lei”.
Sprijin și pentru familiile vulnerabile
Pachetul social include și intervenții țintite pentru familiile cu venituri reduse, peste 120.000 de gospodării urmând să fie vizate, cu un impact bugetar estimat la sub 400 de milioane de lei. Ministerul a prezentat și un tablou al sărăciei în rândul familiilor cu copii, semnalând niveluri de venituri extrem de scăzute în anumite cazuri.
„În ceea ce privește veniturile familiilor cele mai sărace cu copii, vorbim atât despre familii monoparentale, cât și despre familii biparentale, care se află sub niște praguri de venit de ți-e rușine să le rostești. De exemplu, aproximativ 35.000 de familii monoparentale din România, cu unu, doi, trei sau patru copii, au un venit mediu per adult de maximum 366 de lei pe lună”.
Ministrul a punctat că, pentru un segment de populație cu situație stabilă, înghețarea alocațiilor nu ar produce efecte majore; în schimb, pentru gospodăriile aflate la limita subzistenței, orice sumă suplimentară are o greutate reală în bugetul lunar.
„Sunt multe familii care au o situație materială decentă și pentru care înghețarea alocațiilor nu schimbă semnificativ bugetul. Dar pentru aceste 35.000 de familii, fiecare leu contează”.
În aceeași logică de prioritizare, oficialul a argumentat redirecționarea resurselor limitate către cei mai afectați, chiar dacă pachetul general pentru toți copiii ar rămâne neschimbat.
„Dacă nu cheltuim un miliard pentru copiii de orice fel, haideți să cheltuim 300 și ceva de milioane pentru acei copii care realmente au nevoie”.
În contextul finanțării, a fost amintit și aportul suplimentar la buget generat de majorarea salariului minim, în paralel cu necesitatea temperării unor cheltuieli publice.
„Știm că trebuie să reducem cheltuieli. Nu este nimeni absurd. Dar trebuie să prioritizăm pe cei mai năpăstuiți”.
