Într-o mișcare care cutremură scena politică și economică, adevărul despre starea reală a finanțelor României din anul electoral 2024 a ieșit, în sfârșit, la suprafață. Deși la acea vreme Guvernul condus de Marcel Ciolacu promitea o „creștere economică record”, noile date recalculate de Institutul Național de Statistică (INS) confirmă un fapt pe care autoritățile l-au negat sau l-au mascat: România a fost, în realitate, în recesiune tehnică.
Această „recesiune fantomă” a apărut post-factum, în urma revizuirilor statistice recente, arătând că cifrele optimiste prezentate românilor în 2024 au fost, în cel mai bun caz, eronate și, în cel mai rău caz, un paravan politic.
Minciuna statistică și „recesiunea post-factum”
În 2024, românii erau asigurați că economia „duduie”. Premierul Marcel Ciolacu și miniștrii săi prognozau o creștere robustă de 3,4%, bazată pe investiții masive. Realitatea statistică de atunci, bazată pe „date semnal”, nu indica două trimestre consecutive de scădere, motiv pentru care guvernul a putut evita termenul de recesiune.
Astăzi, INS recunoaște că, după recalcularea seriilor ajustate sezonier, atât trimestrul I, cât și trimestrul II din 2024 au înregistrat scăderi. Conform definiției economice, acest lucru înseamnă recesiune tehnică. Secretul a fost păstrat „la adăpostul” revizuirilor statistice care au transformat creșterile modeste de 0,1% în scăderi reale, abia după ce momentele politice cheie au trecut.
Prăpastia dintre promisiuni și realitate
Diferența dintre ceea ce se spunea la Palatul Victoria și ceea ce se întâmpla în portofelele românilor a fost imensă:
- Ce promitea Guvernul: O expansiune de 3,4% a PIB-ului, prezentând România drept „tigrul economic” al Uniunii Europene.
- Ce arătau datele inițiale: O creștere anemică de 0,1% în trimestrul II, considerată deja sub așteptări, dar suficientă pentru a evita panica.
- Ce știm astăzi: Economia se contracta de fapt, ritmul fiind mult mai lent decât prognozele oficiale, pe fondul inflației galopante și al scăderii cererii externe.
De ce nu s-a aflat la momentul respectiv?
INS explică acest fenomen prin „volatilitatea datelor”. La momentul publicării inițiale, rezultatele erau la limita dintre stagnare și scădere ușoară. Totuși, analiștii avertizau încă de atunci că economia încetinește periculos.
Factori precum creșterea costurilor de finanțare și presiunile inflaționiste au fost subestimați în comunicările oficiale. Rezultatul? O percepție publică distorsionată, în care românii credeau că economia crește, în timp ce, din punct de vedere tehnic, țara se afla deja într-un declin economic.
Consecințele unui „secret” deconspirat târziu
Această dezvăluire pune sub semnul întrebării credibilitatea prognozelor guvernamentale actuale. Dacă în 2024 recesiunea a fost „ascunsă” de revizuiri ulterioare, ce garanții avem că cifrele de astăzi reflectă realitatea?
Impactul acestei recesiuni „uitate” se resimte și acum:
- Dificultăți bugetare: Deficitul imens de astăzi își are rădăcinile în stagnarea economică mascată din 2024.
- Inflația persistentă: Slăbiciunea economică a alimentat creșterea prețurilor, afectând puterea de cumpărare a populației.
- Investiții ineficiente: „Pachetul record de investiții” trâmbițat de guvern nu a reușit să oprească contracția economică în prima jumătate a anului 2024.
Concluzie: Un semnal de alarmă pentru viitor
Recunoașterea post-factum a recesiunii din 2024 este un duș rece pentru clasa politică și un avertisment pentru cetățeni. Într-o economie globală fragilă, transparența datelor este vitală. Cazul „recesiunii ascunse” a lui Marcel Ciolacu demonstrează că, în spatele discursurilor triumfaliste, se pot ascunde vulnerabilități care, odată ieșite la iveală, cer socoteală celor care au ales să le ignore.
