În Coaliție, atmosfera s-a încins brusc după un episod petrecut în jurul Curții Constituționale, fix în momentul în care pe masă se afla una dintre cele mai sensibile teme din ultimii ani: legea pensiilor magistraților. Duminică, apoi din nou luni, au existat programări care ar fi trebuit să împingă lucrurile înainte. În loc de asta, s-au deschis fisuri politice care nu mai pot fi ascunse.
În spatele ușilor oficiale, discuțiile au început să se transforme în reproșuri directe, iar în Parlament au apărut deja primele semnale că se pregătesc pași procedurali cu țintă clară. Nu mai e doar o dispută de principiu, ci o confruntare pe care fiecare tabără o citește ca pe un test de forță.
Un gest care a schimbat ritmul jocului
În centrul tensiunilor sunt patru judecători ai Curții Constituționale: Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc. Numele lor a început să circule tot mai apăsat în discuțiile politice, inclusiv din cauza felului în care au ajuns la CCR: au fost numiți la propunerea PSD, detaliu care a amplificat suspiciunile în rândul adversarilor și a ridicat mizele în interiorul Coaliției.
De ce contează atât de mult aceste două zile? Pentru că, potrivit unor surse politice, se contura deja o majoritate capabilă să ducă la o decizie. Iar când într-o astfel de ecuație apare un blocaj, explicațiile nu mai rămân tehnice, ci devin politice — și, inevitabil, explozive.
USR a fost primul care a ridicat tonul public. Deputatul Alexandru Dimitriu a anunțat că va depune o cerere de încetare a mandatelor celor patru judecători, insistând că rolul lor nu poate fi tratat ca o opțiune, mai ales într-un moment în care presiunea publică pe reforma pensiilor speciale crește.
„Judecătorii Curții Constituționale au obligația de a participa la ședințe și de a adopta decizii. Mandatul lor este activ, nu facultativ. Avem patru judecători care au lipsit intenționat de la două ședințe pentru a bloca deliberarea”
Când acuzațiile devin mai grele decât procedura
Dincolo de anunțul procedural, Dimitriu a împins conflictul într-o zonă rar folosită în limbajul politic cotidian. A vorbit despre un gest care, în opinia lui, seamănă cu o ruptură instituțională, iar miza — spune el — ar fi protejarea unui sistem de beneficii și interese care se apără tocmai prin întârziere.
În aceeași linie, deputatul USR a susținut că motivația reală ar ține de menținerea pensiilor speciale ale magistraților și de un calcul politic mai amplu, în care o Curte Constituțională nefuncțională ar evita decizii incomode. El a invocat, ca efecte, condamnări anulate, dosare închise și persoane eliberate din închisoare, prezentate ca rezultat al unui mecanism care ar fi fost alimentat de interese.
„Nu este vorba despre Constituție sau despre lege, ci despre interesul unui partid. Patru judecători din nouă refuză să intre în ședințe doar pentru a bloca cvorumul”
În această atmosferă, scandalul riscă să adâncească criza politică din jurul reformei pensiilor speciale și să împingă România spre un conflict instituțional între puterea legislativă și Curtea Constituțională, acolo unde fiecare gest e interpretat ca o mișcare de șah.
În cele două ședințe programate, duminică și luni, Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc au părăsit întâlnirea de duminică și nu s-au prezentat nici la termenul stabilit luni, iar absența lor a făcut imposibil cvorumul necesar de șase judecători pentru discutarea legii pensiilor magistraților.
