Duminica Floriilor la catolici 2021. Ce sărbătoresc ei în această zi

Anul acesta, duminica Floriilor se va sărbători cu o săptămâna mai devreme, în data de 28 martie pentru catolici și în data de 25 aprilie pentru credincioșii ortodocși. Paștele ortodox se va sărbători duminica 2 mai, în vreme ce catolicii vor sărbători Învierea Domnului cu aproape o lună mai devreme, duminica 4 aprilie. În ciuda restricţiilor pentru coronavirus, de Paștele catolic se poate circula până la ora 2.00.Sărbătoarea Floriilor este primită cu bucurie de toți credincioșii, dar cu înțelegerea faptului că săptămâna ce urmează, Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor, este una a tristeții, apentru toate păcatele înfăptuite.Duminica Floriilor este ziua în care este prăznuită Intrarea Mântuitorului în Ierusalim. Intra smerit, călare pe mânzul asinei, împlinind astfel profeția lui Zaharia: “Bucură-te foarte fiica Sionului, veselește-te fiica Ierusalimului, căci iată Împăratul tău vine drept și biruitor, smerit și călare pe asin, pe mânzul asinei” (Zaharia IX, 9). Mulțimea l-a întâmpinat cu ramuri de finic și cântări de bucurie, potrivit crestinortodox.ro: “Osana Fiului lui David; binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului! Osana întru cei de sus!” (Matei 21, 9).La început, Duminica Floriilor era sărbătorită numai de comunitatea creştină din Ierusalim, urmând apoi transmisă şi în Egipt, Siria şi Asia Mică, iar apoi în secolul al 5-lea se celebra şi în Constantinopol, când împăratul şi curtea participau la procesiunea solemnă. Credincioșii purtau ramuri de finic pe străzile orașului, intonând cântări compuse de imnografi precum Andrei Criteanul, Teodor Studitul sau Iosif Studitul.La București, pelerinajul de Florii a fost interzis în anul 1948 de regimul comunist, dar a fost reluat în 2008 cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.Intrarea Domnului în Ierusalim inaugurează ultima săptămâna din viață Să pământească. Astfel, din această zi începe Săptămâna Patimilor. În toate bisericile se oficiază în fiecare seară Deniile, slujbe prin care credincioșii sunt chemați să-L însoțească pe Hristos pe drumul crucii, până la moartea și Învierea Sa. În această zi, preoții sfințesc ramuri înmugurite de salcie, care se împart creștinilor în amintirea ramurilor de finic și măslin cu care a fost întâmpinat Isus.“Biserica ne îndeamnă ca, în timpul pandemiei de coronavirus, să redescoperim frumuseţea şi bogăţia rugăciunii cu cei dragi în biserica de acasă, alături de familiile noastre”, a spus preotul Francisc Doboş, purtător de cuvânt al Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Bucureşti.Gospodinele merg la biserică și curăță mormintele strămoșilor, agățând de cruci rămurele de salcie pe care le sfinţesc înainte la preot. Astfel de ramuri de salcie sunt duse şi acasă şi păstrate într-un loc curat, de regulă agăţate lângă o icoană. Unele persoane folosesc crenguțele de salcie pentru a se lega cu ele în jurul taliei, să nu-i doară mijlocul și să fie rezistenți la muncile câmpului ce vor urma. Creştinii sunt invitaţi să se spovedească şi să se pregătească pentru Învierea Domnului.O altă tradiţie ţinută cu sfinţenie în unele regiuni spune că în ziua de Florii, în toate casele se coc atâtea pâini de grâu câți membri are familia, dar pâinile variază ca formă și mărime conform vârstei celor din familie. Aceste pâini se împletesc din aluat de grâu și se înfrumusețează cu figuri sau cruci tot din același aluat. Pâinile sunt date mai apoi de pomană celor săraci pentru a fi feiţi de probleme şi necazuri.Un alt obicei este ca fetele să fiarbă, la miezul nopții spre Florii, apă cu bucuioc și să se spele cu ea pe cap a doua zi pentru a avea un păr frumos și strălucitor. După ce este folosită, apa este vărsată la rădăcina unui păr înflorit, spunând: “Cât de frumos e părul înflorit, așa de frumoasă să fiu și eu; cum se uită oamenii la un păr înflorit, așa să se uite și la mine!”Fetele care vor să se mărite trebuie să scoată la soare zestrea pentru a chema ursitul.O altă superstiție spune să nu plantăm pomi în săptămâna dinaintea Floriilor, pentru că aceștia vor face numai flori, nu și fructe, dar şi că nu e bine să te speli pe cap de Florii, deoarece vei albi și vei încărunți mai devreme.Cine se încinge peste mijloc cu salcie sfinţită, va fi ferit de dureri, iar cine înghite în aceasta zi trei mâţişori de salcie sfinţită nu va suferi de dureri de gât.Duminica de Florii se spune că aduce veşti despre cum va fi vremea de Paşte sau cum va fi timpul în vara care va urma. Aşa cum va fi vremea de Florii, așa va fi și de Paște. De asemenea, dacă până la Florii cântă broaștele, atunci vara va fi frumoasă.Vara, când vremea este urâtă, se pun mâţişori pe foc, pentru ca fumul acestora să alunge trăsnetele şi fulgerele. Nu se munceşte în această zi, iar masa trebuie să fie întinsă tot timpul.Dacă în 2017 Paștele catolic și cel ortodox au picat în aceeași zi, în anul 2021, diferența o să fie de aproape o lună. Iată ce se întâmplă însă în următorii ani:Paștele Catolic 2022 – duminică 17 apriliePaștele Catolic 2023 – duminică 9 apriliePaștele Catolic 2024 – duminică 31 martiePaștele Catolic 2025 – duminică 20 apriliePaştele ortodox 2022 – duminică 24 apriliePaştele ortodox 2023 – duminică 16 apriliePaştele ortodox 2024 – duminică 5 maiPaştele ortodox 2025 – duminică 20 aprilie

Sursa: Observator

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*