Administrația condusă de Donald Trump analizează o măsură dură împotriva unor state membre ale NATO pe care le consideră insuficient implicate în sprijinirea Statelor Unite și a Israelului în timpul conflictului militar cu Iranul. Informația a fost dezvăluită de The Wall Street Journal și preluată de Reuters, citând surse din interiorul administrației americane.
Potrivit acestor surse, la Casa Albă este discutată o strategie prin care Washingtonul ar putea să retragă o parte din trupele americane din statele NATO considerate „necooperante” și să le relocheze în țări care au susținut activ operațiunea militară americană împotriva Iranului, cunoscută sub numele de „Epic Fury”.
Planul face parte dintr-un set mai larg de opțiuni analizate de administrația Trump pentru a sancționa statele aliate care, în opinia liderului american, nu au oferit sprijinul așteptat în timpul conflictului din Orientul Mijlociu.
Varianta „blândă” comparativ cu ieșirea din NATO
Sursele citate de publicația americană susțin că relocarea trupelor ar fi, de fapt, o variantă mai moderată față de declarațiile anterioare ale lui Donald Trump. În trecut, liderul american a sugerat inclusiv posibilitatea retragerii SUA din NATO, o decizie care însă nu poate fi luată fără aprobarea Congresului american.
În ultimele săptămâni, ideea redistribuirii forțelor americane în Europa ar fi câștigat sprijinul mai multor oficiali de rang înalt din administrație.
Când jurnaliștii au cerut explicații, Casa Albă nu a oferit detalii concrete și a trimis la declarațiile recente ale secretarului de stat Marco Rubio, care a criticat dur mai multe state membre NATO pentru lipsa de implicare în conflictul cu Iranul.
Donald Trump, tot mai iritat de aliații NATO
Nemulțumirea președintelui american față de alianța militară occidentală a fost discutată inclusiv într-o întâlnire privată cu secretarul general al NATO, Mark Rutte. Discuția, care a durat peste două ore la Casa Albă, a avut loc pe fondul tensiunilor apărute între aliați după operațiunea militară din Iran.
Ulterior, Rutte a declarat într-o intervenție la CNN că Trump este profund dezamăgit de o parte dintre partenerii NATO.
„Înțeleg punctul său de vedere. A fost o discuție foarte sinceră și deschisă între doi prieteni”, a spus șeful alianței.
„Înțeleg punctul său de vedere. A fost o discuție foarte sinceră și deschisă între doi prieteni”, a spus șeful alianței.
La scurt timp, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a transmis un mesaj dur din partea lui Donald Trump:
„Au fost puși la încercare și au eșuat”, a spus președintele american despre aliații NATO care nu au participat la operațiune.
„Au fost puși la încercare și au eșuat”, a spus președintele american despre aliații NATO care nu au participat la operațiune.
Mai multe state europene au refuzat să ofere sprijin logistic campaniei militare americane. Unele au interzis accesul avioanelor americane în spațiul lor aerian, iar altele nu au dorit să trimită nave pentru securizarea transporturilor maritime prin Strâmtoarea Ormuz.
Țările care l-au iritat pe Donald Trump
Deși administrația americană nu a publicat oficial lista statelor vizate, mai multe guverne europene ar fi intrat deja în vizorul Washingtonului.
Unul dintre cele mai tensionate cazuri este cel al Spania. Madridul a refuzat accesul avioanelor militare americane în spațiul aerian și nu a permis utilizarea bazelor militare pentru operațiunea din Iran. În plus, Spania este singura țară NATO care nu s-a angajat să aloce 5% din PIB pentru apărare, lucru care l-a iritat profund pe Donald Trump.
Și Germania ar putea fi afectată de plan, după ce oficiali de la Berlin au criticat public intervenția militară americană din Orientul Mijlociu.
De asemenea, Italia a blocat temporar utilizarea unei baze aeriene din Sicilia de către armata americană, iar Franța a permis folosirea unei baze din sudul țării doar după ce Washingtonul a garantat că aeronavele care vor ateriza acolo nu participă la bombardamentele din Iran.
Potrivit surselor citate de presa americană, planul ar putea merge până la închiderea unei baze militare americane în Europa, cel mai probabil într-un stat considerat nesigur din punct de vedere al sprijinului politic.
România ar putea deveni unul dintre marii câștigători
În cazul în care planul ar fi implementat, unele state din Europa de Est ar putea beneficia de o creștere a prezenței militare americane.
Printre țările menționate de oficialii americani se numără:
- România
- Polonia
- Lituania
- Grecia
Aceste state au investit masiv în apărare și au oferit sprijin rapid Washingtonului după izbucnirea conflictului.
Potrivit relatării din The Wall Street Journal, România a aprobat rapid solicitarea SUA de a utiliza bazele militare de pe teritoriul său pentru operațiunile aeriene americane.
Trupe mai aproape de Rusia
O eventuală relocare a forțelor americane spre estul Europei ar însemna plasarea unui număr mai mare de militari americani în apropierea granițelor Rusiei, ceea ce ar putea genera noi tensiuni cu Moscova.
În prezent, Statele Unite au aproximativ 84.000 de militari staționați în Europa, numărul variind în funcție de rotația trupelor și de exercițiile militare.
În România, prezența americană s-a redus recent. Din aproximativ 2.000 de militari americani staționați în trecut, în prezent mai sunt aproximativ jumătate, distribuiți în trei baze strategice:
- Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu
- Baza Aeriană Câmpia Turzii
- Baza Militară Deveselu
La momentul retragerii parțiale, ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, declara că decizia nu trebuie privită ca un semn de criză în relația bilaterală.
„Nu este niciun dezastru, este o decizie a aliaților noștri”, afirma acesta.
„Nu este niciun dezastru, este o decizie a aliaților noștri”, afirma acesta.
