Ne aflăm în ultimele zile din Postul Paștelui, iar creștinii retrăiesc tensiunea clipelor de la sfârșitul vieții Mântuitorului Iisus Hristos. Fiecare zi din Săptămâna Patimilor are o semnificație aparte, cu privire la desfășurarea evenimentelor premergătoare Învierii Domnului.
Săptămâna Mare, ultima săptămâna a Postului Paștelui, numită și Săptămâna Patimilor, are menirea de a pregăti credincioșii pentru Înviere.
Săptămâna Patimilor reprezintă perioada de la Florii până în Sâmbătă cea Mare inclusiv. În această săptămâna se ajunează până spre seară, iar caractieristicile esențiale ale acestei săptămâni sunt Deniile.
Luni, în Săptămâna Patimilor, se face pomenirea patriarhului Iosif, vândut de frații săi cu treizeci de arginți. El este o preinchipuire a lui Hristos, care a fost vândut de Iuda.
Marți se face pomenirea celor zece fecioare. Este o pildă care are menirea să ne ține trează datoria de a trăi permanent în Hristos.
În Miercurea Săptămânii Sfintelor Patimiri se face pomenirea femeii păcătoase care a spălat cu lacrimi și a uns cu mir picioarele Mântuitorului, înainte de Patimă Să, că simbol al pocăinței și îndreptării omului păcătos.
Joia Patimilor este închinată amintirii a patru evenimente deosebite din viață Mântuitorului: spălarea picioarelor ucenicilor, că pildă de smerenie, Cina cea de Taină la care Mântuitorul a instituit Taina Sfintei Euharistii, rugăciunea arhierească și începutul patimilor prin vinderea Domnului.
În Vinerea Mare se face pomenirea de sfintele, înfricoșătoarele și mântuitoarele Patimi ale Mântuitorului și de mărturisirea tălharului celui recunoscător care a dobândit raiul.
În Sfânta și Marea Sâmbătă prăznuim îngroparea lui Hristos cu trupul și pogorârea la iad cu dumnezeirea pentru a ridica din stricăciune la viața veșnică pe cei din veac adormiți.
În ziua Sfintei Învieri, Biserica ne cere:
„În Ziua Învierii să ne luminăm cu prăznuirea și unii pe alții să ne îmbrățișăm și să le zicem frați și celor ce ne urăsc pe noi și așa să strigăm: Hristos a înviat din morți cu moartea pe moarte călcând și celor din morminte viață dăruindu-le”.
Ce tradiții trebuie să respectăm în aceste zile?
Potrivit credinței, Postul Negru este ținut pentru a ne feri de boli. Se spune că Postul Negru te ajută să fii sănătos și te va feri de necazuri și nevoi tot anul.
Tot de Săptămâna Patimilor trebuie să ținem cont de câteva rânduieli creștine: păstrarea liniștii, a tristeții generale, respectarea cu strictețe a postul, nu se fac lucruri importante în gospodărie, se face curățenie în casă și curți, nu se muncește la câmp, se fac sau se cumpără haine noi pentru sărbătoare, împărtășirea la biserica, iertarea reciprocă între oameni.
În Joia Mare, creștinii merg la biserică să se spovedească și să se împărtășească. Tot în această zi se vopsesc ouăle iar în Sâmbăta Mare se coc pasca și cozonacul, care vor fi duse la biserică în Noaptea de Înviere, pentru a fi sfințite.
În Vinerea Mare nu se mai slujește Sfânta Liturghie, se ține post negru și nu lucrează nimeni.
Ultima etapă a tânguirii lui Hristos este Prohodul Domnului, de vineri seară. La sfârșitul slujbei se înconjoară biserica cu Sfântul Aer, pe sub care trec apoi toți credincioșii.
Sâmbăta Mare este ultima zi de pregătire de Paște. Tot în Sâmbăta Mare se sacrifică și mieii, iar înainte de miezul nopții, credincioșii merg la Biserică pentru a asista la slujba de Înviere și pentru a primi lumină.
