Ce sărbătorim de Buna Vestire. Ce este strict interzis să facem în această zi

Buna Vestire este cea mai veche sărbătoare a Maicii Domnului și este prăznuită pe 25 martie.Buna Vestire sau popular Blagovestenia (termenul slav corespunzător celui de Buna Vestire), este praznicul în amintirea zilei în care Sfântul Arhanghel Gavriil a vestit Sfintei Fecioare că va naște pe Fiul lui Dumnezeu.Buna Vestire este prima sărbatoare confirmată în documente, dintre sărba­torile Maicii Domnului. Data acestei sărbători a variat la început. Astfel, unii o sărbăto­reau în Ajunul Bobotezei (5 ianuarie), iar în unele Biserici din Apus, ca cele din Spania, Galia și Milano, Buna Vestire s-a sărbatorit pe 18 decembrie.Va­riatia datei a existat în Apus până în sec. XI, când data de 25 martie s-a generalizat în toata lumea catolică. Numai la armeni Buna Vestire se prăznuiește pe 7 aprilie, în raport cu data veche a sărbătorii Nașterii Domnului (6 ianuarie). În Răsărit însă, data de 25 martie s-a generalizat probabil îndată ce Nașterea Domnului a început să fie sărbătoritaă peste tot pe 25 decembrie, adică încă din prima jumătate a sec. al V lea.Buna Vestire este sărbătorită în fiecare an în perioada Postului Mare, fiind una dintre sărbătorile pentru care Biserica acordă dezlegare la pește, indiferent în ce zi ar cădea aceasta.Buna Vestire este cunoscută și sub denumirea de Ziua Cucului. Se spune că în această zi are loc primul cântec al păsării, prin care anunță venirea primăverii. Potrivit tradiției, dacă primul cântec al cucului era auzit pe stomacul gol, în spatele omului, era semn rau: “Cucu-n spate mi-a cântat/și moartea m-a săgetat!” Există obiceiul ca în această zi să se numere de câte ori cucul își cântă numele, număr care ar descoperi câți ani mai avem de trăit.Flăcăii și fetele îl intrebau pe cuc când se vor căsători: “Cucule voinicule/ Câți ani îmi vei da/ pân’ m-oi însura (mărita)?” Dacă se întâmpla ca după rostirea acestor cuvinte, cucul să cânte, cântecul său echivala cu un an de aștepare. Dimpotrivă, dacă el tăcea, tăcerea sa era semn că avem de-a face cu o căsătorie grabnică.De asemenea, craca pe care a cântat cucul de ziua sa, era tăiată și pusă în scăldătoarea fetelor, în speranța că flăcăii nu le vor ocoli.În unele zone ale țării, există obiceiul de a face un foc în curte, în dreptul ușii, și a se pune pe lângă foc 3 strachini cu apă, sare și pâine care mai târziu sunt date de pomană. În alte părți, conform tradiției, se așază pe pragul ușii 3 farfurioare cu pâine și sare spre a potoli foamea îngerilor. Aceștia, în schimb, vor păzi și veghea locuința respectivă.De Buna Vestire este interzis să dormi prea mult, căci în caz contrar vei fi somnoros de-a lungul întregului an.O alta superstiție spune că nu este bine să cauți păsările de ouă în această zi sau să le pui sub cloșcă căci altfel puii vor ieși schimonosiți, cu două capete, sau se vor îmbolnăvi. Totodată, ouăle de Buna Vestire nu se păstrează și nici nu se consumă.Tradiţia populară mai spune că, în această zi, oamenii nu au voie să se certe, fiind mare păcat: cine se ceartă în ziua de Buna Vestire are necazuri tot anul. În această zi se fac şi previziuni meteorologice. În popor există credinţa că aşa cum este vremea ziua de Buna Vestire, aşa va fi şi în ziua de Paşti. De Buna Vestire este bine să se pună pe pragul casei pâine şi sare pentru hrana îngerilor.În unele zone ale țării, de Buna Vestire, există obiceiul ca pomii să fie amenințați cu un topor și să fie stropiți cu țuică, fiindcă așa vor avea roade bogate. De Blagoveștenie se mănâncă pește, pentru a fi tot anul “ca peștele în apă”;În ziua de Buna Vestire, pescarii nu au voie să arunce mămăligă în apă, pentru că vor muri toți peștii din apa respectivă; Gospodinele nu au voie ca, în ziua de Blagoveștenie, să pună ouă sub cloșcă, fiindcă puii vor ieși cu două capete și cu patru picioare.

Sursa: Observator

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*