Ministerul Afacerilor Externe a anunțat imediat că ambasadorul Federației Ruse la București, Vladimir Lipaev, este convocat pentru explicații la sediul instituției.
Evenimentul are loc pe fondul intensificării atacurilor rusești asupra regiunilor ucrainene din apropierea frontierei României, când fragmente sau aparate fără pilot au fost semnalate în repetate rânduri în zona Dunării. Cazul de la Galați a reaprins dezbaterea privind modul de interceptare a acestor aparate și limitele legale și operaționale ale apărării aeriene române.
Reacțiile oficiale de la București
Ministerul Afacerilor Externe a calificat incidentul drept „o escaladare gravă și iresponsabilă” din partea Federației Ruse, subliniind că România va reacționa ferm pe canalele diplomatice. Potrivit mesajului transmis public, autoritățile române consideră că prăbușirea aparatului pe teritoriul național încalcă normele dreptului internațional și pune în pericol viața civililor.
„Vom lua măsurile diplomatice necesare de răspuns la această gravă încălcare și vom comunica, pe canale oficiale, pașii următori atât bilateral, cât și în coordonare europeană.”
„Vom lua măsurile diplomatice necesare de răspuns la această gravă încălcare și vom comunica, pe canale oficiale, pașii următori atât bilateral, cât și în coordonare europeană.”
Ministra de Externe, Oana Țoiu, a indicat că situația „se încadrează în categoria care justifică activarea articolului 4 al NATO”, menționând că Bucureștiul consultă în permanență aliații pentru evaluarea riscurilor și pentru posibile demersuri la nivel aliat. În paralel, structurile operative românești au informat partenerii euroatlantici în cadrul mecanismelor curente de alertare.
Referindu-se la aspectele tehnice, reprezentanții MApN au explicat public că decizia de angajare a țintei depinde de parametri operaționali și de evaluarea riscurilor la sol. În cuvintele purtătorilor de cuvânt, „timpul a fost extrem de scurt”, iar „Armata are limitări foarte stricte” în privința folosirii mijloacelor letale deasupra zonelor dens populate.
Poziția Moscovei și convocarea ambasadorului
La scurt timp după anunțul făcut de MAE, ambasadorul Vladimir Lipaev a fost chemat pentru clarificări. În reacțiile inițiale ale părții ruse, responsabilitatea pentru incident a fost pusă la îndoială, cu argumentul că nu ar exista probe suficiente privind apartenența aparatului. După întrevedere, șefa diplomației române a relatat că, în dialogul purtat, reprezentantul rus „nu a putut nega cu totul că drona e lor”, accentuând că autoritățile române au prezentat elemente tehnice considerate solide.
În trecut, misiunea diplomatică rusă a respins acuzațiile Bucureștiului, vorbind despre „acuzații absurde” și susținând că unele aparate ar fi fost „doborâte” în proximitatea graniței. De data aceasta, contextul creat de prăbușirea pe o clădire de locuințe din Galați și consecințele directe asupra populației sporesc presiunea pentru răspunsuri concrete din partea Moscovei.
La nivel local, pompierii și echipele de intervenție au acționat pentru stingerea incendiului de pe acoperiș și asigurarea perimetrului, în timp ce specialiștii au început colectarea fragmentelor în vederea expertizării. Autoritățile au anunțat că vor continua verificările tehnice și procedurile legale necesare, concomitent cu informarea constantă a populației cu privire la eventualele riscuri.
În plan extern, Bucureștiul menține consultările cu aliații pentru calibrarea răspunsului, iar la nivel intern MAE și MApN evaluează opțiunile diplomatice și militare care pot fi activate în astfel de situații. Pe teren, echipele criminalistice și pirotehnice lucrează la identificarea elementelor-cheie ale aparatului, pentru a stabili, fără echivoc, traseul și proveniența sa.
