În contextul funcționării unui guvern interimar, social-democrații acuză o serie de plasări în funcții-cheie, fără concurs, atât în aparatul central, cât și în structurile din teritoriu.
Acuzații PSD privind numiri „pe ultima sută de metri”
Potrivit mesajelor transmise de PSD, executivul demis ar fi profitat de perioada de tranziție pentru a-și instala persoane apropiate în poziții cu putere decizională. Formațiunea pune sub semnul întrebării legitimitatea acestor mișcări și anunță că numirile considerate controversate ar putea fi reanalizate după învestirea noului cabinet.
În comunicările sale, partidul a criticat explicit felul în care ar fi fost operate aceste schimbări administrative, sugerând că procedurile legale și competițiile deschise au fost ocolite. Social-democrații invocă obligația unui executiv interimar de a se limita la gestiunea treburilor curente, nu la decizii cu efecte structurale pe termen lung.
„PSD denunţă operaţiunea premierului demis şi a unor miniştri interimari de a-şi instala, pe ultima sută de metri, pilele şi apropiaţii în structurile de conducere ale unor instituţii publice guvernamentale”.
„PSD denunţă operaţiunea premierului demis şi a unor miniştri interimari de a-şi instala, pe ultima sută de metri, pilele şi apropiaţii în structurile de conducere ale unor instituţii publice guvernamentale”.
Totodată, PSD a transmis că astfel de hotărâri ar putea fi invalidated după formarea noului Guvern. În aceeași cheie, partidul contestă și retorica despre reformă avansată de Ilie Bolojan, susținând că schimbările invocate nu reflectă criterii meritocratice.
„Aşa-zisa reformă a statului invocată cu emfază de premierul demis nu se face cu şoferi, muzicieni rock şi cofetari instalaţi în funcţii de prefect”.
„Aşa-zisa reformă a statului invocată cu emfază de premierul demis nu se face cu şoferi, muzicieni rock şi cofetari instalaţi în funcţii de prefect”.
Mesajele PSD vizează, în principal, ideea că aceste mutări ar redesena rapid centrele de decizie din administrație. În viziunea social-democraților, o asemenea strategie ar lăsa în urmă un aparat birocratic calibrat pe opțiuni politice, cu puțin timp înainte de conturarea unui nou executiv.
Ilie Bolojan invocă transparența: publicarea cheltuielilor de personal
În aceeași zi, Ilie Bolojan a făcut publice date privind cheltuielile de personal din perioada guvernării conduse de Marcel Ciolacu. Demersul a fost prezentat ca o măsură de transparență administrativă, menită să arate evoluția costurilor aparatului guvernamental și să susțină discursul despre eficientizarea statului.
Publicarea acestor informații a amplificat tema sensibilă a utilizării banului public, într-un moment în care dezbaterea despre reforma administrației și despre controlul instituțiilor este deja intensă. În jurul aceluiași subiect, taberele își calibrează, fiecare, mesajele: PSD insistă asupra caracterului discutabil al numirilor din perioada de tranziție, în timp ce apropiați ai fostului executiv prezintă inițiativele ca pe instrumente pentru o guvernare mai suplă și mai responsabilă.
Pe fundal, discuțiile privind limitele unui executiv interimar se intersectează cu întrebări despre legalitatea și oportunitatea deciziilor administrative luate între demiterea vechiului cabinet și votarea unuia nou. Din această perspectivă, ecuația rămâne tensionată: de o parte, solicitarea de a bloca numirile fără concurs; de cealaltă, argumentul că anumite schimbări ar fi necesare pentru a corecta derapaje bugetare și pentru a pregăti terenul unei administrații mai eficiente.
Pe măsură ce partidele negociază conturul viitorului cabinet, miza controlului administrativ rămâne centrală. Social-democrații anunță verificări ale numirilor operate în ultimele zile ale executivului, iar susținătorii lui Ilie Bolojan indică datele publicate ca dovadă a preocupării pentru ordine și rigoare bugetară. Între timp, procedurile pentru desemnarea și votarea unui nou guvern continuă, iar dezbaterea despre ce poate și ce nu poate face un cabinet interimar alimentează agendele de partid și discuțiile publice.
