Într-o mișcare strategică menită să dezarmeze criticile privind creșterea costului vieții, Guvernul Ilie Bolojan a adoptat „Ordonanța Siguranței Energetice”. Măsura, calificată drept cel mai ambițios scut social al anului 2026, vine să înghețe prețurile la gaze pentru o perioadă critică de 12 luni. În contextul unei economii încă fragile, Executivul pariază pe stabilitate pentru a evita o explozie a facturilor care ar fi putut scoate milioane de români în stradă înainte de iarna viitoare.
Scutul de 0,31 lei: Facturi înghețate un an de zile
Miezul deciziei guvernamentale este menținerea unui plafon imbatabil pentru populație. Indiferent de fluctuațiile de pe bursele internaționale sau de presiunile furnizorilor, prețul final plătit de consumatorul casnic nu va depăși pragul de 0,31 lei/kWh. Această garanție intră în vigoare retroactiv de la 1 aprilie 2026 și va rămâne literă de lege până la 31 martie 2027.
Premierul Ilie Bolojan a fost categoric în prezentarea acestui pachet, subliniind că statul nu va permite ca „liberalizarea să devină o povară insuportabilă”. Pentru a susține acest preț la pompă, Guvernul a forțat mâna producătorilor, reducând prețul de referință al gazului de la 120 lei/MWh la 110 lei/MWh. Este o manevră de corecție directă a pieței, menită să taie din profiturile gigantice ale companiilor energetice în favoarea protejării coșului zilnic.
Aplicare automată: Fără birocrație pentru cetățeni
Una dintre cele mai importante noutăți ale acestui act normativ este eliminarea oricărui efort din partea beneficiarului. Cei peste 7 milioane de consumatori casnici de gaze din România nu trebuie să depună cereri, să sune la call-center-uri sau să semneze noi contracte. Plafonul se aplică automat pe toate facturile emise începând cu luna aprilie.
Guvernul a transmis deja notificările oficiale către Comisia Europeană, argumentând că resursele interne de gaz ale României permit această intervenție temporară fără a încălca regulile concurenței. Practic, România își folosește independența energetică relativă ca pe o armă de protecție socială, oferind gospodăriilor un „interval-tampon” de predictibilitate totală.
Protecție și pentru „motorul” economiei
Ordonanța nu se oprește doar la pragul ușii cetățeanului. Un segment vital al economiei — companiile mici și mijlocii, cu un consum anual sub 50.000 MWh — a fost inclus în schema de protecție. Guvernul vrea să evite astfel „efectul de domino”, unde facturile mari la energie pentru firme s-ar fi tradus automat în prețuri mai mari la pâine, servicii sau produse de larg consum.
Miza este clară: controlul inflației. Prin menținerea costurilor energetice la un nivel fix, Executivul Bolojan speră să stabilizeze prețurile la raft și să ofere mediului de afaceri spațiul de respiro necesar pentru investiții, nu doar pentru supraviețuire.
Drumul spre liberalizarea totală: Un an de răgaz
Deși măsura este primită cu entuziasm de populație, experții avertizează că acest an de „îngheț” este, de fapt, ultima pregătire înainte de saltul final către piața liberă. Guvernul folosește perioada aprilie 2026 – martie 2027 ca pe o zonă de tranzit, timp în care instituțiile trebuie să pună la punct mecanisme de sprijin țintite exclusiv pentru „consumatorii vulnerabili”.
După 31 martie 2027, scutul generalizat va dispărea, iar prețurile vor fi dictate exclusiv de cerere și ofertă. Până atunci însă, românii pot răsufla ușurați: iarna viitoare nu va mai fi marcată de frica deschiderii plicului cu factura la gaze. Este un pariu pe stabilitate într-o perioadă de incertitudine politică și economică, un act de „prevenție energetică” ce oferă milioanelor de gospodării liniștea unui preț garantat de stat.
Sursă informații: Cristian Marius Popescu / Ministerul Energiei / Guvernul României
Publicat de: ZiareOnline.ro
