Într-un moment de maximă tensiune pe scena internațională, unitatea Uniunii Europene pare să fie zguduită de un atac fără precedent venit chiar din interiorul sistemului. Josep Borrell, fostul șef al diplomației europene, a lansat o serie de critici devastatoare la adresa președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Într-un interviu exploziv acordat publicației POLITICO pe 16 martie 2026, Borrell o acuză pe șefa executivului comunitar de o aliniere periculoasă la interesele Statelor Unite și ale Israelului, avertizând că această poziționare costă scump cetățenii europeni.
Acuzații de depășire a atribuțiilor: Cine conduce, de fapt, politica externă a UE?
Una dintre cele mai grave acuzații lansate de Josep Borrell vizează modul în care Ursula von der Leyen înțelege să își exercite puterea. Conform tratatelor fundamentale ale Uniunii Europene, politica externă nu intră în competența directă a președintelui Comisiei, ci este apanajul statelor membre și al Înaltului Reprezentant. Cu toate acestea, Borrell susține că von der Leyen „continuă să își depășească atribuțiile” prin implicarea directă în decizii diplomatice majore.
„Este sistematic favorabilă Statelor Unite și Israelului”, a declarat fostul diplomat, subliniind că acest favoritism subminează neutralitatea și interesele strategice ale Europei. Borrell a punctat un aspect dureros pentru buzunarele europenilor: în timp ce UE urmează linia impusă de Washington în conflictul cu Iranul, Europa este cea care suportă șocul prețurilor la energie. În tot acest timp, președintele american Donald Trump se laudă cu profiturile obținute de SUA în calitate de exportator de petrol, un contrast care, în viziunea lui Borrell, demonstrează eșecul diplomației de la Bruxelles.
Războiul din Iran și „dublul standard” al credibilității europene
Josep Borrell a mers mai departe, catalogând intervențiile militare ale SUA împotriva Iranului drept „ilegale în temeiul dreptului internațional”. El a criticat dur faptul că Uniunea Europeană, sub conducerea actuală, nu a reușit să tragă la răspundere partenerul american pentru acțiuni care nu sunt justificate de o amenințare iminentă.
Mesajul fostului șef al diplomației este unul de trezire la realitate pentru succesoarea sa, Kaja Kallas. Borrell insistă că UE își pierde credibilitatea atunci când aplică normele internaționale selectiv. „Trebuie să fim clari în condamnarea încălcărilor, fie că sunt comise de Rusia, Israel sau SUA”, a avertizat acesta. El a oferit ca exemplu pozitiv poziția premierului spaniol Pedro Sánchez, care a rămas unul dintre puținii lideri europeni vocali împotriva atacurilor ordonate de Trump, menținând o linie de principiu în conformitate cu dreptul internațional.
Acordul comercial din Scoția: O capitulare în fața lui Trump?
Un alt punct fierbinte al criticilor vizează acordul comercial negociat de Ursula von der Leyen cu Donald Trump în vara anului trecut, în Scoția. Borrell consideră acest pact drept unul „nedrept de la început” și cere suspendarea ratificării lui. Argumentul său este unul economic: în timp ce SUA mențin tarife de 15% asupra unor produse europene, Uniunea Europeană acceptă să își reducă propriile bariere tarifare, creând un dezechilibru major în defavoarea producătorilor de pe bătrânul continent.
Această poziție a lui Borrell reflectă nemulțumirea tot mai mare a blocului socialist din Parlamentul European, în special a celor din Spania, care văd în politicile Ursulei von der Leyen o abandonare a intereselor europene în favoarea unei „noi ordini mondiale” dictate de la Washington.
Blocajul ajutorului pentru Ucraina și trădarea „cooperării loiale”
În finalul intervenției sale, Borrell nu i-a menajat nici pe vecinii din Ungaria și Slovacia, care au blocat pachetul de sprijin de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina. Acesta a calificat cerința celor două state — ca Ucraina să repare o conductă de petrol rusesc — drept o încălcare deschisă a principiului cooperării loiale prevăzut în tratate. Soluția propusă de el este una radicală: restul de 25 de state membre ar trebui să ofere un împrumut-punte Ucrainei, ocolind astfel veto-ul Budapestei și al Bratislavei, în loc să continue strategia de „conciliere” adoptată de actuala conducere a Comisiei.
Declarațiile lui Josep Borrell vin ca un seism politic într-un moment în care Europa se luptă să își găsească identitatea între presiunile marilor puteri și crizele economice interne. Rămâne de văzut cum va răspunde Ursula von der Leyen acestor acuzații care pun sub semnul întrebării însăși legitimitatea modului în care conduce destinul Uniunii.
Disclaimer:
Acest material este informativ și opinativ. Informațiile pot proveni din surse publice sau terți și nu sunt verificate independent. Platforma nu garantează exactitatea sau veridicitatea lor și nu le prezintă ca fapte dovedite. Conținutul nu are intenția de a prejudicia persoane ori entități.
Utilizarea și interpretarea textului sunt exclusiv responsabilitatea cititorului. Platforma și autorul nu răspund pentru nicio consecință directă sau indirectă rezultată din accesarea sau distribuirea acestui material. Prin accesare, utilizatorul acceptă că site-ul este o platformă de informare generală și opinie, fără obligația verificării exhaustive a datelor.
