Recalcularea pensiilor pentru românii care au lucrat în condiții grele sau periculoase a devenit una dintre cele mai sensibile teme după intrarea în vigoare a noii legi a pensiilor, Legea 360/2023, aplicabilă din 1 ianuarie 2025. Pentru foarte mulți pensionari din minerit, energie, sănătate, armată, poliție, penitenciare sau intervenții de urgență, de felul în care este făcută această recalculare depinde direct nivelul de trai din anii de bătrânețe.
Recalcularea nu înseamnă un „bonus”, ci o corectare a drepturilor deja câștigate. Legea recunoaște că munca în condiții deosebite sau speciale a presupus riscuri suplimentare pentru sănătate și viață. Așa că aceste perioade trebuie să conteze mai mult la pensie decât anii lucrați în condiții normale. De aici apare și dreptul la o pensie mai mare și, în anumite cazuri, la plata retroactivă a diferențelor.
În legislație, „condițiile deosebite” sunt locuri de muncă în care ești expus constant unor factori de risc, astfel încât, în timp, sănătatea ta are de suferit. Sunt, de regulă, minele, unele secții din industrie grea, centralele electrice, anumite secții din metalurgie sau chimie. „Condițiile speciale” descriu activități în care riscul este ridicat permanent și cu consecințe grave asupra securității și sănătății. Aici intră zona de apărare și ordine publică, armata, poliția, penitenciarele, pompierii și serviciile de urgență.
Casa Națională de Pensii Publice a derulat deja un proces general de recalculare pentru toate pensiile aflate în plată la 31 august 2024, pe baza noii legi. Aproximativ 4,6 milioane de pensii au intrat în acest proces. Este însă doar cadrul general. Separat, pensionarii care au lucrat în condiții deosebite sau speciale pot cere recalculări punctuale, dacă observă că perioadele cu risc nu au fost valorificate corect sau nu au fost luate în calcul deloc.
Toată discuția se învârte în jurul stagiului de cotizare și al punctajului. Pensia publică se calculează în continuare pe baza numărului total de puncte realizate de-a lungul vieții de muncă, împărțit la stagiul de cotizare și multiplicat cu valoarea punctului de referință. Pentru perioadele lucrate în condiții deosebite sau speciale, Legea 360/2023 aduce o regulă clară. La fiecare an lucrat în condiții deosebite se adaugă 4 luni de stagiu suplimentar, considerate ca stagiu în condiții normale. La fiecare an în condiții speciale se adaugă 6 luni. Aceste luni în plus intră în calculul stagiului și se transformă, în final, în mai multe puncte de pensie.
În comunicarea publică, aceleași reguli sunt explicate uneori prin coeficienți. Pentru condiții deosebite, vechimea este „ponderată” cu coeficienți între 1,3 și 1,5. Pentru condiții speciale, coeficienții urcă între 1,5 și 2. Un an lucrat într-un mediu periculos poate fi tratat la pensie ca 1,5 ani sau chiar 2 ani. Din punct de vedere tehnic, efectul este același cu cel al lunilor suplimentare prevăzute în lege. Diferența este doar de prezentare.
Dacă luăm un exemplu simplu, un salariat care a lucrat 10 ani în condiții deosebite nu va avea trecuți în calcul doar 10 ani. Prin aplicarea sporului legal, i se adaugă câte 4 luni pentru fiecare an. Ajunge la 13 ani și 4 luni de stagiu considerați la pensie. Dacă a lucrat 10 ani în condiții speciale, câte 6 luni pentru fiecare an înseamnă încă 5 ani de stagiu. Cei 10 ani de teren devin 15 ani la calcul. Acest stagiu „umflat” se combină cu veniturile efective realizate și, la final, produce un număr mai mare de puncte și, implicit, un cuantum mai mare al pensiei.
Legea legată de condițiile grele și speciale nu se reduce însă doar la stagiul suplimentar. Pentru cei cu vechime mare în astfel de locuri de muncă, regulile permit și reducerea vârstei standard de pensionare, în baza articolelor din lege și a ordinelor emise în 2025 de Casa de Pensii. Cu alte cuvinte, anii de risc nu doar îți cresc pensia, ci îți pot permite și ieșirea mai devreme la pensie, dacă îndeplinești condițiile de stagiu complet și de vechime în condiții deosebite sau speciale.
Cine poate cere, concret, recalcularea. CNPP a precizat că noua recalculare la cerere se aplică doar pensiilor deja aflate în plată sau dosarelor aflate în curs de stabilire. Dacă ești încă salariat și nu ai depus cererea de pensionare, nu poți cere acum o recalculare separată. Dacă ai primit o recalculare parțială sau o decizie emisă în baza noii legi, este esențial să verifici dacă toate perioadele lucrate în condiții deosebite sau speciale apar menționate. Dacă lipsesc ani sau luni, sau dacă ai documente care arată o încadrare mai avantajoasă decât cea luată în calcul, ai dreptul să ceri revizuirea deciziei sau o nouă recalculare. Termenul general pentru contestație este de 30 de zile de la comunicarea deciziei.
Procedura începe cu o cerere adresată Casei Naționale de Pensii Publice sau casei teritoriale de pensii din județul în care ai domiciliul. Cererea poate fi depusă la ghișeu, transmisă prin poștă sau, acolo unde este posibil, prin canalele electronice ale CNPP. Împreună cu cererea se atașează documentele care dovedesc atât perioadele lucrate în condiții deosebite sau speciale, cât și veniturile realizate în acele perioade.
Documentul de bază este carnetul de muncă, acolo unde există. Pentru perioadele după 2011, când carnetele au dispărut, sunt necesare adeverințe de la angajatori sau de la deținătorii de arhive. Aceste adeverințe trebuie să conțină clar încadrarea locului de muncă în condiții deosebite sau speciale, temeiul legal al încadrării, perioada exactă lucrată în acele condiții și funcția deținută. Pentru veniturile care intră în calculul pensiei, inclusiv sporuri și venituri nepermanente asupra cărora s-au plătit contribuții, CNPP cere adeverințe separate, detaliate, emise tot de angajatori sau de succesorii lor legali.
În lipsa acestor acte, Casa de Pensii nu poate aplica sporurile de stagiu sau coeficienții pentru condiții grele ori speciale. Nu este suficientă mențiunea generică „condiții grele” pe o fișă de post sau pe un fluturaș vechi de salariu. Instituția lucrează doar cu documente oficiale, cu regim clar, care pot fi atașate la dosar și verificate juridic. În cazurile în care fostul angajator nu mai există, se poate apela la arhivele statului sau la firmele care au preluat arhivele fostelor întreprinderi, însă acest demers cade tot în sarcina solicitantului.
După ce cererea și actele sunt depuse, casa teritorială de pensii verifică documentele, stabilește dacă perioadele respective se încadrează legal în condiții deosebite sau speciale și recalculează punctajul. Noua decizie de pensie va arăta numărul total de puncte, stagiul recunoscut, eventualele perioade suplimentare acordate și noul cuantum. Dacă recalcularea privește perioade mai vechi, iar cuantumul pensiei crește, diferențele se plătesc retroactiv, pentru perioada de la care se cuveneau, în limitele stabilite de reglementările legale.
Dacă după primirea deciziei consideri că anumite perioade nu au fost recunoscute, că actele depuse nu au fost valorificate sau că s-au produs erori de calcul, poți depune contestație în termenul de 30 de zile. Contestația se depune la casa de pensii care a emis decizia și este analizată în comisiile de contestații. Dacă nici soluția comisiei nu te mulțumește, poți merge mai departe în instanță.
Recalcularea pensiilor pentru munca în condiții grele sau periculoase este, în esență, o chestiune de probe și de matematică. Statul recunoaște prin lege că această muncă trebuie plătită și la pensie. De aici însă și până la o pensie corectă, drumul depinde de cât de bine este pregătit dosarul, de existența documentelor și de atenția cu care fiecare pensionar își citește și verifică decizia de pensie.
