România intră într-o nouă etapă a reformei sistemului de pensii private, după ce președinteleNicușor Dana promulgat, luni, legea care reglementează modul de plată al pensiilor private. Actul normativ vine după adoptarea sa înCamera Deputațilorpe 23 decembrie și după armonizarea textului cu deciziaCurtea Constituțională a României.
Legea pune punct unei întârzieri de peste zece ani și completează, în sfârșit, arhitectura reformei pensiilor private lansate în 2008.
O lege așteptată de peste un deceniu
În forma inițială a reformei, era prevăzut ca legislația privind plata efectivă a pensiilor private să fie adoptată încă din 2011, la trei ani după apariția fondurilor de pensii administrate privat (Pilonul II și Pilonul III). Din diverse motive politice și instituționale, acest pas esențial a fost amânat succesiv.
Promulgarea legii marchează acum finalizarea unei etape-cheie, oferind claritate și predictibilitate milioanelor de români care contribuie la pensiile private.
Drumul prin Parlament și filtrul CCR
Proiectul legislativ a fost contestat la CCR de judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție și de parlamentari aiAUR. Curtea Constituțională a validat însă legea în ansamblu, eliminând un singur alineat controversat.
Este vorba despre prevederea care ar fi permis persoanelor diagnosticate cu cancer să încaseze integral activul acumulat, peste limita standard de 30%. CCR a decis că un astfel de tratament preferențial este discriminatoriu față de alte persoane aflate în situații medicale similare sau chiar mai grave.
Rolul ASF și miza internațională
Legea a fost elaborată deAutoritatea de Supraveghere Financiarăși transmisă Parlamentului deMinisterul Muncii, în august, în contextul angajamentelor asumate de România pentru aderarea laOCDE.
Dan Armeanu, vicepreședinte ASF, a subliniat importanța momentului:
„Este un moment istoric, care întregește reforma începută în 2008. Avem, în sfârșit, un mecanism de plată robust, validat constituțional și aliniat la standardele internaționale.”
La rândul său,Luca Niculescu, secretar de stat înMinisterul Afacerilor Externeși coordonator al procesului de aderare la OCDE, a precizat că adoptarea acestei legi reprezintă o recomandare prioritară în evaluările internaționale, România având ca termen oficial de aderare finalul anului 2026.
Ce se schimbă concret pentru români, din 2026
Până acum, participanții la fondurile de pensii private aveau opțiuni limitate:
Între timp, piața pensiilor private a depășit pragul de 200 de miliarde de lei în active (aproximativ 40 de miliarde de euro), reprezentând peste 11% din PIB.
Noua lege introduce un sistem mult mai clar și mai stabil:
Pensia viageră – o noutate importantă
Legea introduce și posibilitatea uneipensii viagere, cu plăți lunare fixe, calculate actuarial. În acest caz:
CCR a subliniat că limitarea accesului la plata integrală nu încalcă dreptul de proprietate, ci urmărește protejarea beneficiarilor și asigurarea unor venituri constante pe termen lung.
Cine poate primi toți banii odată
Plata integrală este permisă doar în situația în care activul acumulat nu depășește echivalentul a12 indemnizații sociale pentru pensionari, adică aproximativ15.372 de lei, la nivelul actual.
Curtea Constituțională a explicat că această limitare este necesară pentru stabilitatea sistemului și pentru evitarea epuizării rapide a economiilor individuale.
O schimbare cu impact major
Promulgarea legii de către Nicușor Dan înseamnă, practic, că românii știu în sfârșitcum și în ce condiții își vor primi pensiile private, după ani de incertitudine. Din 2026, sistemul devine mai previzibil, mai apropiat de modelele occidentale și mai bine ancorat în standardele internaționale.
Pentru milioane de contribuabili, aceasta nu este doar o modificare legislativă, ci o garanție că economiile de-o viață vor fi plătite într-un mod sigur, echilibrat și sustenabil.
