Guvernul României va menține în 2026 măsura de înghețare a pensiilor și salariilor din sectorul public, în cadrul unui plan asumat oficial pentru stabilizarea bugetului. Președintele Nicușor Dan a confirmat decizia într-o declarație recentă, subliniind că această măsură a fost inclusă în programul de guvernare votat de Parlament. Executivul consideră această decizie necesară pentru menținerea echilibrelor economice și pentru onorarea angajamentelor internaționale asumate de România.
Ce se întâmplă cu pensiile și salariile românilor din 2026
Decizia guvernului vine într-un context economic dificil, marcat de constrângeri bugetare și de angajamente tot mai mari pe zona de apărare. Potrivit documentelor oficiale, în anul 2026 nu vor fi aplicate majorări salariale în sistemul public și nici ajustări ale pensiilor. Autoritățile consideră că măsura este una temporară, dar necesară pentru a reduce presiunea asupra bugetului de stat.
”Să începem să ne mai şi ţinem de lucrurile pe care spunem că le facem. Este un Guvern care a trecut de votul Parlamentului, cu acest program de guvernare. Deci şi-a asumat măsura de care vorbiţi. Şi-a asumat-o. Adică să începem să ne mai şi ţinem de lucrurile pe care spunem că le facem”, a spus preşedintele.
Înghețarea veniturilor bugetare afectează în mod direct milioane de români. Angajații din sectorul public nu vor beneficia de majorări salariale, iar pensionarii nu vor primi indexări anuale. În absența acestor ajustări, puterea de cumpărare a acestor categorii sociale ar putea fi erodată în continuare de efectele inflației.
Guvernul susține, totuși, că decizia este una de echilibru și va permite redirecționarea fondurilor către domenii considerate strategice, precum apărarea națională și infrastructura militară. Executivul susține că măsura nu este definitivă, dar este esențială pentru redresarea financiară și respectarea angajamentelor asumate față de instituțiile europene și internaționale.
Bugetul României, direcționat către apărare și securitate
Una dintre cele mai importante direcții de investiție pentru perioada următoare este domeniul apărării. România și-a asumat în mod oficial, în cadrul summitului NATO de la Haga, creșterea progresivă a cheltuielilor militare până la 5% din PIB, termenul-limită fiind anul 2035. Această strategie este fundamentată pe necesitatea consolidării securității în regiunea Mării Negre, pe fondul tensiunilor tot mai mari din Estul Europei.
Creșterea cheltuielilor pentru apărare presupune investiții majore în dotarea armatei cu echipamente moderne, dezvoltarea infrastructurii militare, logistica necesară pentru susținerea operațiunilor și amenajarea de facilități pentru trupele NATO care vor fi găzduite pe teritoriul României.
Autoritățile de la București consideră că, în contextul geopolitic actual, apărarea națională trebuie tratată ca o prioritate absolută. Resursele bugetare vor fi direcționate cu precădere către consolidarea parteneriatelor strategice, în special cele cu aliații din NATO. Guvernul susține că nu este vorba doar despre angajamente politice, ci despre măsuri concrete menite să crească reziliența statului român în fața amenințărilor externe.
