Vlad Gheorghiță, șeful Statului Major al Apărării, le transmite românilor un mesaj ferm: nivelul de pregătire a populației trebuie ridicat atât pentru scenarii de protecție civilă, cât și pentru susținerea unui posibil efort de război.
Contextul în care a fost transmis mesajul
Declarațiile au fost făcute la Sibiu, în cadrul unei conferințe de presă organizate la Comandamentul Corpului Multinațional de Sud-Est (HQ MNC-SE), unde acesta a apărut alături de Alexus G. Grynkewich. În fața presei, Gheorghiță a explicat că Armata are în vedere o extindere a programelor dedicate publicului interesat de o instruire elementară, cu accent pe consolidarea rezilienței naționale.
Oficialul a punctat că autoritățile au operat recent schimbări legislative privind pregătirea populației pentru apărare, pas care deschide calea pentru atragerea, pe bază de voluntariat, a tinerilor dornici să urmeze o specializare de bază militară. Demersul urmărește atât familiarizarea cu regulile de bază ale instrucției, cât și creșterea capacității societății de a răspunde coordonat la diverse tipuri de crize.
Ce prevede pregătirea pe bază de voluntariat
Șeful Armatei a arătat că schimbările legale permit lansarea unor serii dedicate de instruire, dimensionate în funcție de resursele disponibile. Ținta inițială vizează câteva mii de participanți, cu posibilitatea de a scala ritmul dacă logistica și bugetul o vor permite.
„Începând din acest an, avem o modificare a legii pregătirii populației pentru apărare. Acum două săptămâni președintele a promulgat această modificare. Tot din acest an, ne propunem să aducem tineri în MAPN, pe bază de voluntariat, care să fie pregătiți pentru specializare de bază militară. O să continuăm aceste programe, în funcție de resursele bugetare. Ne propunem să pregătim circa 1000-2000 de militari.”
În perspectiva următorilor ani, Armata ia în calcul mai multe serii de instruire anuală, calibrate pe infrastructura și capabilitățile de instruire existente. În funcție de capacitatea centrelor, se estimează că anual pot fi formați câteva mii de voluntari.
„Cel mai probabil, în anii următori vom avea două la trei serii de pregătire pe an. Capacitatea armatei de pregătire a acestui tip de militari este între 2.000 și 10.000 de militari pe an.”
Gheorghiță a subliniat că pregătirea populației nu se reduce la componenta militară. Programele sunt gândite să includă abilități utile în situații de incendii, cutremure sau alte urgențe, în strânsă coordonare cu structurile responsabile de protecția civilă.
„Când aducem în discuţie reziliența națională trebuie să luăm în calcul multe aspecte. Trebuie să avem o populație pregătită pentru diferite situații de criză, şi aici mă refer la incendii, cutremure și așa mai departe. Trebuie să avem o populație pregătită și pentru a susține un efort de război. Avem în plan foarte multe programe de pregătire în acest sens împreună cu Inspectoratul General pentru Situații de Urgență”
Dincolo de calendarul estimat, ritmul implementării va depinde de resursele logistice și bugetare ale instituției, iar cooperarea cu Inspectoratul General pentru Situații de Urgență este menită să integreze componenta de protecție civilă cu cea de instruire de bază în cadrul MAPN, pe trasee de voluntariat accesibile publicului interesat.
